Sursa foto: Blue Air, Facebook
Comisia Europeană a cerut vineri României să recupereze ajutorul de stat de aproape 34 milioane de euro acordat companiei Blue Air în anul 2020. Însă șansele de a recupera acești bani sunt extrem de scăzute, ținând cont că Blue Air este în insolvență, iar în patrimoniul companiei se mai află în acest moment doar un teren și două avioane funcționale, dintre care unul nici măcar nu se află în țară.
Ajutor acordat deși compania avea probleme
În urmă cu patru ani, în plină pandemie, Guvernul condus la acea vreme de liberalul Ludovic Orban a adoptat un act normativ prin care acorda ajutoare de stat pentru TAROM şi Blue Air, pentru a compensa pierderile provocate de pandemia de COVID-19. Astfel, în august 2020, Guvernul a decis ca TAROM să primească garanții de stat în sumă de 317 de milioane lei, iar Blue Air în sumă de 300 de milioane lei. Transporturile aeriene au fost printre cele mai greu lovite de criză peste tot în lume. Hotărârea de guvern pentru acordarea ajutorului a fost semnată de Ludovic Orban, în calitate de premier, Sebastian Burduja, secretar de stat în Ministerul de Finanțe (Florin Cîțu era plecat) și Lucian Bode, ministrul Transporturilor.
În octombrie 2020, Senatul a încercat totuși să blocheze ajutorul acordat companiei Blue Air. Social-democrații considerau atunci discutabile atât acordarea unui împrumut unei companii private, care este concurent pe piață al companiei de stat Tarom, cât și garanțiile stabilite de Guvern pentru împrumut.
Încă de la acea vreme apăruse o evaluare oficială a băncii de stat Eximbank care arăta că există o incertitudine semnificativă cu privire la capacitatea companiei aeriene low-cost Blue Air de a-și continua activitatea și un risc ridicat de a nu-și onora obligațiile financiare, societatea îndeplinind la acel moment cerințele legale pentru a fi încadrată în categoria întreprinderilor în dificultate. Eximbank arăta că există riscul ca Blue Air să nu poată rambursa împrumutul și să nu își poată plăti datoriile, deoarece societatea este decapitalizată, iar gradul de îndatorare al societății este extrem de ridicat, în timp ce unele aeronave erau deja gajate în favoarea ANAF și a unei companii private
Pentru acoperirea cel puțin a valorii împrumutului acordat de Guvern, împreună cu dobânzi și comisioane, Blue avea obligația constituirii de garanții, punând gaj un teren cu pădure, aeronave, pachete de acțiuni ale Blue Air Aviation, Airline Invest și Blue Air Technic.
Garanțiile pe care le aducea Blue Air pentru primirea împrumutului erau:
- Un teren intravilan de 94.479 mp situat în sectorul 1 din București, șos. București-Ploiești nr. 97 A.
- Pădurea amplasată pe terenul de mai sus.
- Aeronavele aflate în proprietatea Blue Air AVIATION – S.A (șase aeronave)
- Acțiunile deținute de AIRLINE INVEST – S.A. și Rada Mihai Cătălin (CEO și acționar principal al companiei), în proporție de 75%, pe care le aveau la BLUE AIR AVIATION – S.A.
- 75% din acțiunile deținute de Rada Teodor Cristian și Rada Mihai Catalin în capitalul social al AIRLINE INVEST – S.A. (societate acționară la rândul ei în compania Blue Air Aviation)
- acțiunile deținute de AIRLINE INVEST – S.A. și Aurora Engineering – S.R.L. în capitalul social al BLUE AIR Technic – S.R.L.
Însă Eximbank a constatat că, deși bunurile erau tranzacționabile și neafectate de sarcini sau ipoteci, era pusă la îndoială valoarea de piață a terenului cu pădure, care nu era un teren construibil, întrucât PUZ sector 1 este în dezbatere, existând un grad ridicat de incertitudine privind aprobarea acestuia.
Totodată, evaluarea aeronavelor s-a realizat în ipoteza în care acestea sunt în configurația inițială, având montate motoarele cu care au fost achiziționate. În schimb, aeronavele aflate în proprietatea Blue Air Aviation SA erau deja gajate, în data de 30.06.2020, în favoarea Air Lease Corporation și în favoarea ANAF. Mai mult, aeronavele suspuse evaluării se găseau în diferite situații precum: motoare montate pe alte aeronave, aeronave achiziționate fără motoare și care au motoare de pe altă aeronavă sau nu au motoare montate.
„Având în vedere că Blue Air Aviation S.A. nu poate face plata datoriilor către cei doi creditori anterior obținerii împrumutului garantat de stat, ipoteca asupra aeronavelor poate fi constituită inițial în favoarea Ministerului Finanțelor Publice cu rang subsecvent celor existente, iar ulterior achitării datoriilor către cei doi creditori și radierii în consecință a sarcinilor, ipoteca va deveni de rang 1”, arăta Eximbank.
Eximbank arăta, așadar, în concluzii, că „emiterea scrisorii de garanție prezintă un risc major de executare și de nerecuperare a sumelor plătite de stat, prin Ministerul Finanțelor Publice, în contul ajutorului de stat acordat”.
Cu toate acestea, la acel moment a existat o susținere puternică chiar și din mediul politic pentru ajutarea Blue Air. Liberalul Lucian Bode, la acea vreme ministru al Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, susţinea că în timp ce toate statele şi-au sprijinit operatorii aerieni, fie ei de stat sau privaţi, parlamentarii din Senat au pus piedică demersului Executivului de a ajuta compania privată românească Blue Air.
În cele din urmă, Parlamentul român a adoptat ajutorul pentru Blue Air.
Până la rambursarea integrală a împrumutului de peste 300 milioane lei, garantat de către statul român, Guvernul a numit doi reprezentanți – cu drept de veto – în consiliul de administrație al companiei aeriene low-cost Blue Air.
Insolvența
În ciuda ajutorului de la stat, activitatea BlueAir s-a degradat constant. Conform Autorității pentru Protecția Consumatorilor, între 30 aprilie 2021 și 30 aprilie 2022, compania a anulat 11.289 de zboruri care aveau 178.405 rezervări.
Suma încasată de la clienți se ridica la 66.585.967,68 lei. Era motivul pentru care compania a fost amendată cu 2 milioane de euro, în iulie.
Șeful ANPC, Horia Constantinescu anunța chiar că firma se pregătește să iasă de pe piață și de aceea întârzie restituirea banilor către clienți.
Pe 6 septembrie 2022, Blue Air a oprit toate zborurile, dând vina pe blocarea conturilor de către Administrația Fondului de Mediu. Decizia a dus la blocarea a mii de pasageri în aeroporturi din România și din străinătate. Blue Air acumulase o datorie de 28 de milioane de lei cauzată de neplata certificatelor de mediu, obligatorii pentru toate companiile aviatice.
Conturile Blue Air au fost deblocate o zi mai târziu, iar compania a spus că va relua zborurile din 10 octombrie. A revenit după câteva săptămâni și a spus că nici după 10 octombrie 2022 nu va mai efectua vreun zbor.
La acea vreme, Guvernul a alocat câteva milioane de lei din fondul de urgență pentru repatrierea românilor din străinătate care aveau bilete la compania Blue Air și care au rămas blocați în aeroporturi după suspendarea tuturor zborurilor.
În aceeași zi în care anunța suspendarea tuturor zborurilor, compania Blue Air anunța, pe pagina sa de internet, încheierea unui parteneriat „strategic de tip codeshare” pentru a oferi opțiuni de călătorie extinse , atât pe zborurile interne, cât și pentru cele regionale. Astfel a fost încheiat un memorandum de înțelegere între Blue Air și Air Connect. În cele din urmă, AirConnect a pus în așteptare parteneriatul „code share” cu Blue Air, care nu s-a mai materializat în cele din urmă, și a anunțat unul cu Aeroitalia.
În martie 2023, compania aeriană Blue Air a intrat în insolvență, după ce Tribunalul București i-a admis cererea.
În acest context, statul român a preluat, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, compania, în contul ajutorului de stat.
Compania aeriană low-cost figura în evidențele ANAF cu obligații de plată în sumă totală de 402,52 milioane lei, scria Profit.ro la începutul lunii ianuarie 2023. Din această sumă, 336 de milioane de lei sunt obligații de plată rezultate din ajutorul de stat acordat companiei în 2020, în contextul pandemiei de coronavirus.
Ce mai deține Blue Air în prezent?
Pe numele companiei Blue Air Aviation se mai regăsesc în prezent doar terenul de la Snagov și două aeronave funcționale, dintre care una se află pe aeroportul din Torino, spun surse din piață care cunosc situația companiei. Compania nu mai deține alte active și este în insolvență.
Ce se întâmplă mai departe?
„Primul pas este să așteptăm comunicarea oficială din partea Comisiei. După ce primim comunicarea oficială, de abia atunci vedem ce avem de făcut”, a declarat pentru Economedia Daniel Geantă, președinte la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.
Ministerul Finanțelor a transmis la solicitarea Economedia care sunt pașii procedurali care trebuie parcurși în vedere recuperării ajutorului de stat.
Astfel, în zilele următoare va fi transmisă oficial autorităților române decizia CE de recuperare a ajutorului de stat. Decizia de recuperare va fi transmisă Ministerului Finanțelor care este furnizorul ajutorului de stat incompatibil constând în garantia de stat acordată pentru contractarea unui împrumut în valoare de aproximativ de 33,84 milioane de euro (garanția de stat a fost încadrată ca și ajutor de stat pentru salvarea companiei).
Ministerul Finanțelor va calcula dobânzi de recuperare aferente ajutorului de 33,84 milioane de euro, suma totală de recuperat constând din soldul și dobânzi de recuperare va fi transmisă ANAF în vederea parcurgerii procedurilor de recuperare (inclusiv executare silită) conform Codului de Procedură Fiscală.
ANAF va actualiza periodic dobânda ajutorului de stat de recuperat până la recuperarea efectivă a tuturor sumelor.
Conform Finanțelor, se consideră îndeplinită obligația statului membru de recuperare a ajutorului de stat incompatibil atunci când se recuperează integral ajutorului de stat inclusiv dobânzile sau dacă compania beneficiară este scoasă de pe piață (lichidată).