Primăria Cluj-Napoca a anulat licitația pentru contractul de supervizare a Magistralei de Metrou M1, unul dintre cele două proiecte feroviare pentru infrastructura de metrou finanțate prin PNRR. Linia de metrou cu 19 stații este cel mai mare contract din Transporturi lansat în licitație până acum, iar prin PNRR Comisia Europeană finanțează lucrări pentru structura primelor 9 stații cu 300 de milioane de euro.
Al doilea proiect pentru linie nouă de metrou este Magistrala M4 Gara de Nord – Filaret, proiect pe care Ministerul Transporturilor l-a ratat pe PNRR, dar încearcă să transfere finanțarea de 300 de milioane euro pe prima secțiune a Magistralei M6 Gara de Nord – Băneasa, lucrările pentru prima jumătate a Magistralei spre Aeroportul Otopeni urmând să înceapă la primăvară cu Alsim Alarko.
„Borna” din PNRR prevede semnarea măcar a unui contract (50% din valoare) din cele două contracte pentru metrou până la finalul anului. Jalonul ar putea fi îndeplinit doar dacă la Comisia Europeană aprobă transferul finanțării celor 300 de milioane euro de pe M4 pe M6, semnarea contractului pentru M1 Cluj-Napoca fiind imposibilă până la sfârșitul anului (n.r. de la data desemnării, 28 decembrie, dacă nu se prelungește, trebuie să treacă 10 zile pentru eventuale contestații).
Contractul de aproximativ 2 miliarde euro pentru Magistrala M1 Cluj-Napoca are două oferte, iar Primăria ar trebui să anunțe câștigătorul pe 28 decembrie (detalii aici). Contractul pentru serviciile de supervizare a fost lansat în SEAP pe 12 iulie pentru 125 de milioane lei, cost majorat ulterior la 140 de milioane lei.
Serviciile de supervizare înseamnă, practic, consultanță pe durata contractului de proiectare și execuție. Durata contractului de supervizare era de 144 de luni. „Această procedură a fost anulată automat deoarece la data limită de depunere a ofertelor nici unul din ofertanții înscriși nu a criptat oferta financiară/sau nu a răspuns la toți factorii de evaluare electronici, după caz”, arată datele oficiale din SEAP.
Pe de altă parte, Horațiu Cosma, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor (mandatul Cătălin Drulă), susține că Primăria condusă de Emil Boc a dus la anularea licitației pentru că a reușit să răspundă clarificărilor proiectanților.
„Un nou eșec marca Emil Boc la metroul din Cluj: s-a anulat licitația de supervizare a lucrărilor la magistrala de metrou. Motivul: Primăria nu a fost capabilă să răspundă la clarificări. În lipsa unei echipe de diriginți de șantier responsabili de verificarea și certificarea lucrărilor, contractul de execuție pentru metroul din Cluj nu va putea începe în timp util. Astfel, puținele șanse de încadrare în termenul PNRR și accesarea celor 300 de milioane de euro până în 2026 au devenit practic nule. De ce s-a anulat licitația? Companiile interesate au pus peste 100 de întrebări primăriei Cluj cu privire la documentația de la licitație, însă răspunsurile nu s-au ridicat la înălțimea așteptărilor. Primăria a încercat să condiționeze plata serviciilor de supervizare de avansul lucrărilor de metrou aflate pe un alt contract ce nu e în controlul echipei de supervizare. Între timp, la licitația pentru lucrările la metrou, Boc face ce știe mai bine: a amânat cu o lună (deocamdată) evaluarea celor 2 oferte și anunțarea câștigătorului până la finalul anului. Este cert că în 2022 nu se va semna contractul de lucrări și, astfel, jalonul PNRR din acest an ce prevede semnarea a 50% din lucrările de metrou (M1 Cluj și M4 București) va fi ratat și va pune în pericol următoarea tranșa de bani europeni. O a treia licitație pentru realizarea exproprierilor la metrou merge tot în ritm de melc. În noiembrie a fost depusă o singură ofertă, însă termenul oficial pentru evaluarea ei este abia martie 2023. Marile proiecte de infrastructură de miliarde de euro se construiesc cu pasiune, competență și multă muncă, alături de echipe de profesioniști desăvârșiți. Din păcate, în administrația Boc nu este cazul”, a transmis Horațiu Cosma, fost secretar de stat USR.
La termenul limită, 28 octombrie 2022, oferte au depus doi constructori puternici din Turcia, Dogus și Gulermak, firme care au în portofoliu liniile de metrou din Istanbul sau Dubai. Potrivit ClubFeroviar, Gulermak și Alstom aduc în Ardeal echipa care a extins metroul din Dubai. În prima asociere unde Gulermak este lider, sunt incluși și constructori români specializați în lucrări feroviare precum Arcada, Alstom sau TIAB ca ofertanți sau subcontractori, iar în asocierea condusă de Dogus companii precum Siemens Mobility și Tekfen.
Pentru primele 9 stații din proiect (lucrări la structură) este asigurată o finanțare de 300 de milioane de euro prin PNRR. Trenurile metroului din Cluj-Napoca vor circula la un interval de 90 de secunde, iar capacitatea va fi cuprinsă între 15.000 şi 20.000 pasageri, mai puţin de jumătate din capacitatea proiectată pentru Magistralele M5 şi M6 din Bucureşti. „Construcția unei linii de metrou ușor, cu 19 stații subterane în tehnologie „rail” șină de cale ferată, cu o capacitate transport nominală/maximă la interval de 90 sec: 15.200/21.600 pasageri / oră și sens (40 trenuri / oră și sens) și un depou suprateran. Cluj Napoca este al doilea oraş din România după numărul de locuitori, iar valorile de circulaţie pe DN 1 Floreşti – Cluj Napoca sunt comparabile cu cele de pe DN 1 Otopeni – Bucureşti (şosea cu 6 benzi)”, se arată în Nota de Fundamentare a proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici.