sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Negocierile cu Comisia Europeană pe revizuirea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) s-au încheiat, iar planul revizuit include o finanţare suplimentară de 1,4 miliarde de euro pe capitolul REPowerEU, a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, la finalul ședinței de guvern de azi.
Declarațiile lui Câciu despre:
- Absorbția fondurilor europene
Câciu a menționat că Executivul a aprobat azi o serie de măsuri în domeniul fondurilor europene în special cu privire la exercițiul financiar care se încheie 2014-2020, inclusiv prelungirea valabilității voucherelor de energie până la 31 martie 2024. “Pentru că avem proiecte în derulare care se încheie la 31 decembrie 2023, am luat o serie de măsuri astfel încât să accelerăm finanțarea acestora, pentru ca beneficiarii să poată depune cererea de rambursare cât mai rapid. Din perspectiva absorbției de fonduri europene, am făcut și o serie de informări la nivelul guvernului. La acest moment, România are rambursate 85% din fondurile alocate. La momentul când discutăm, la Comisia Europeană sunt spre decontare două miliarde de euro, ce ar însemna echivalentul a 92% absorbție. Cu ceea ce ne-am propus la nivelul lunii noiembrie să depunem către Comisia Europeană, respectiv 1,4 miliarde de euro, o să ajungem – dar acestea se vor deconta anul viitor, undeva după trimestrul unu 2024 -, gradul de absorbție pe care îl țintim este de 98%”, a spus Câciu.
Ministrul a menționat că, spre deosebire de exercițiul financiar anterior, care, la momentul încheierii finanţării, respectiv n+2, 2015 a încheiat cu un grad de absorbţie de 52%, programele 2007-2013 au încheiat cu un grad de absorbție de 92%. “De asemenea, sunt o serie de elemente care ne ajută din perspectiva finanțării noului cadru financiar multianual 2021-2027. Amintesc faptul că, la acest moment, sunt apeluri lansate de peste 16 miliarde de euro și avem în pregătire apeluri de încă nouă miliarde de euro, astfel încât la final de an foarte mulți beneficiari să poată să depună proiecte pe noul cadru financiar multianual”.
- Stadiul PNRR
În ceea ce privește stadiul negocierilor cu Comisia Europeană legate de PNRR, acestea sunt încheiate, a anunțat ministrul.
“Negocierile pe revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență s-au încheiat. La acest moment se află în serviciile Comisiei Europene noul Plan Național de Redresare și Reziliență al României. De ce spun noul plan? Pentru că acest plan revizuit include o refinanțare suplimentară de 1,4 miliarde de euro pe capitolul REPowerEU, care va fi parte integrantă din Planul Național de Redresare și Reziliență al României. Estimăm ca această dezbatere în cadrul Comisiei să se încheie undeva în jurul datei de 21-22 noiembrie și aprobarea în ECOFIN – pentru că Planurile Naționale de Redresare și Reziliență se aprobă de către Consiliul de miniștri de finanțe – să aibă loc la începutul lunii decembrie, dacă nu mă înșel, pe data de 8 sau 9 decembrie. Ce pot să spun, foarte clar este că, în noul Plan Național de Redresare și Reziliență al României, nu se va mai regăsi acel procent de 9,4% din PIB cu privire la sistemul public de pensii”, a subliniat Câciu.
- Legea Pensiilor și “agreementul” cu CE
Ministrul a fost întrebat dacă Comisia Europeană a cerut precizări legate de noua lege a pensiilor. “Noi am avut un permanent dialog cu Comisia Europeană. De altfel, am avut și un agreement cu Comisia Europeană ca legea pensiilor să fie aprobată de către Parlamentul României înainte de depunerea cererii de plată numărul trei, pentru a se vedea anvelopa totală a legii pensiilor de serviciu și a legii pensiilor, ca să se poată face o evaluare pozitivă din partea Comisiei asupra consolidării fiscal-bugetare. Pe de altă parte, a fost aprobată de către Comisie, în sensul de agreement de negociere și forma pe care o vedeți în parlament, pe care guvernul aprobat-o, este o formă discutată cu Comisia Europeană, iar la masa negocierilor a fost și Banca Mondială. Ca să înțelegem de ce nu este prevăzută în prognoza Comisiei Europene… Comisia Europeană ia într-o prognoză actele normative în vigoare, care produc efecte. De aceea, a avut acea rezervă, pentru că, dacă ar fi avut și legea pensiilor aprobată, ar fi făcut analiza pe această lege a pensiilor. Ce se întâmplă? Trebuie să aveți în vedere că orice prognoză are în vedere efect de runda întâi şi efect de runda a doua, inclusiv legea pensiilor va produce venituri la bugetul de stat prin consum, adică nu trebuie privită doar anvelopa brută, ci trebuie văzut impactul net”, a spus Câciu.
Procentul legat de cheltuiala cu pensiile, 9,4, va fi eliminat. “Noul mecanism îl aveți în legea pensiilor. Legea pensiilor prevede o serie de mecanisme: indexare sau corelare cu creșterea veniturilor din contribuții. Dacă nu mă înșel, există acest articol, deci mecanismul de frânare, dacă vreți, cerut de Comisie și de PNNR-ul inițial, este prevăzut în legea pensiilor și a fost analizat de către Comisia Europeană atunci când draftul legii pensiilor a fost în evaluarea dânșilor”, a spus ministrul. Există bani în momentul de față pentru aceste majorări? “Banii sunt, dacă vă uitați și faceți modelările, banii vor fi în legea bugetului de stat, dar pe modelările de prognoză există bani”, a spus Câciu.