Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a devenit cea mai recentă instituţie internaţională care şi-a redus previziunile privind creşterea economiei globale în acest an, dar a minimalizat posibilitatea unei perioade prelungite de aşa-numită stagflaţie, transmite CNBC, citat de News.ro.. OCDE estimează că PIB-ul global va consemna o creştere de 3% în 2022, în scădere cu 1,5 puncte procentuale faţă de o proiecţie făcută în decembrie. OCDE estimează că economia zonei euro va creşte cu 2,6% în acest an, iar cea din SUA cu 2,5%.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
”Invazia Rusiei în Ucraina, împreună cu carantinele din marile oraşe şi porturi din China din cauza politicii zero-Covid, a generat un nou set de şocuri adverse”, a declarat organizaţia cu sediul la Paris în ultimele sale perspective economice publicate miercuri.
Banca Mondială a declarat marţi că a devenit, de asemenea, mai pesimistă în privinţa perspectivelor de creştere globală. Instituţia a spus că PIB-ul global va avansa cu 2,9% în acest an – o estimare mai mică faţă de prognoza sa de 4,1% din ianuarie.
OCDE a declarat în raportul său de miercuri că revizuirea în scădere a estimării ”reflectează, parţial, recesiunile profunde din Rusia şi Ucraina”.
”Dar creşterea va fi considerabil mai slabă decât erau aşteptările în majoritatea economiilor, în special în Europa, unde un embargo asupra importurilor de petrol şi cărbune din Rusia este încorporat în proiecţiile pentru 2023”, se arată în comunicat.
La sfârşitul lunii mai, Uniunea Europeană a decis să impună un embargo petrolier Rusiei, după ce luna anterioară a fost de acord să oprească şi achiziţiile de cărbune din ţară.
Blocul a fost puternic dependent de combustibilii fosili ruşi, iar reducerea unora dintre aceste livrări peste noapte va avea un impact economic semnificativ.
Cu toate acestea, zona euro şi Statele Unite nu diferă mult în ceea ce priveşte perspectivele lor economice.
OCDE a spus că economia zonei euro va creşte cu 2,6% în acest an, iar cea din SUA cu 2,5%. Pentru Regatul Unit, unde criza costului vieţii este şi o problemă economică, avansul PIB-ul este văzut la 3,6% în acest an, înainte de a încetini la zero anul viitor.
Tabloul macroeconomic global s-a înrăutăţit pentru economiile emergente, în special pentru că acestea vor fi afectate cel mai mult de lipsa aprovizionării cu alimente.
Economia Chinei ar urma să crească cu 4,4% în acest an, cea a Indiei cu 6,9% şi cea a Braziliei cu numai 0,6%.
Mathias Cormann, secretarul general al OCDE, a spus că, în ciuda mediului economic dificil, este puţin probabil ca economia globală să se îndrepte către o perioadă de stagflaţie – în care o economie are o inflaţie ridicată şi un şomaj ridicat alături de stagnarea cererii, aşa cum s-a întâmplat în anii 1970.
”Vedem unele paralele cu experienţa din anii 1970, dar nu folosim termenul de stagflaţie, nu credem că este termenul potrivit pentru a descrie ceea ce observăm în economia globală acum. În esenţă, majoritatea ţărilor au trecut prin patru trimestre de creştere foarte puternică şi da, avem inflaţie, ne aşteptăm ca o inflaţie ridicată să dureze mai mult, dar ne aşteptăm să scadă în a doua jumătate a anului 2022 până la sfârşitul lui 2023”, a spus Cormann.
Banca Mondială a declarat marţi că riscurile cresc în legătură cu posibila stagflaţie şi a avertizat că acest lucru va îngreuna şi mai mult viaţa oamenilor în economiile cu venituri medii şi mici.