Politica de coeziune a UE: România va primi 2,14 miliarde de euro pentru a elimina treptat cărbunele până în 2032

România va primi 2,14 miliarde euro din Fondul pentru o tranziție justă (FTJ), pentru a sprijini o tranziție climatică justă către o economie mai atractivă și mai verde, datorită adoptării Planului său teritorial pentru o tranziție justă (PTTJ), a anunțat vineri Comisia Europeană, într-un comunicat.

Fondul va viza regiunile cele mai afectate, ajutând astfel România să își respecte angajamentul de a elimina treptat cărbunele până în 2032. El va sprijini lucrătorii afectați de tranziția energetică actuală în efortul de a se orienta către noi calificări și noi locuri de muncă, fără a lăsa pe nimeni în urmă. De asemenea, fondul va oferi sprijin întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și, în cazuri specifice, întreprinderilor mari, pentru a crea locuri de muncă și a diversifica economia în regiunile de producție a combustibililor fosili și în regiunile cu emisii ridicate de dioxid de carbon.

De fondurile alocate vor beneficia șase județe: Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Mureș și Prahova. În Gorj și Hunedoara încă au loc activități de extracție a cărbunelui, în special în Valea Jiului. Dolj, Galați, Prahova și Mureș au industrii cu emisii ridicate de dioxid de carbon, de exemplu pentru producția de oțel, ciment și îngrășăminte, și se utilizează pentru încălzire energie pe bază de cărbune.

Analize Economedia

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Creșterea atractivității economice și sociale a teritoriilor aflate în tranziție

FTJ va sprijini reabilitarea terenurilor industriale dezafectate din sectorul minier și a siturilor industriale abandonate, prin crearea de noi spații verzi (de exemplu, parcuri, zone comerciale și zone rezidențiale destinate locuințelor sociale).

Finanțările vor viza diversificarea economică prin înființarea de IMM-uri în sectoare care promovează, de exemplu, economia circulară, activitățile tradiționale precum artizanatul sau producția de materiale de construcție ecologice. Fondul va investi, de asemenea, în tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile și curate, cum ar fi hidrogenul, pentru a combate sărăcia energetică.

În cele din urmă, fondul va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin promovarea producției de oțel verde la Galați și de amoniac verde la Azomureș. Vor fi protejate astfel mii de locuri de muncă în aceste sectoare energointensive și se va asigura menținerea acestor industrii strategice în Europa.

Sprijinirea forței de muncă locale

Fondul va veni în ajutorul lucrătorilor din industriile cu un consum mare de cărbune și cu emisii ridicate de dioxid de carbon prin programe ample de formare pentru perfecționare și recalificare în vederea integrării în noile sectoare verzi și pentru a fi pregătiți în perspectiva diversificării economice planificate pentru regiunile vizate.

Se estimează că, numai prin intermediul acestor programe, vor fi formați aproape 30 000 de lucrători și vor fi create aproximativ 11 000 de noi locuri de muncă.