Guvernul vrea să scadă artificial deficitul. Premierul Ciucă cere Comisiei Europene ca în calcul să nu fie incluse cheltuielile pentru investiții în apărare și dobânzile la împrumuturile din PNRR

bani, lei, finante, financiar, deficit bugetar Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Premierul Nicolae Ciucă a cerut, într-o întrevedere cu Johannes Hahn, comisarul european pentru buget și administrație, ca în calculul deficitului public al României să nu fie incluse cheltuielile pentru investiții în apărare și dobânzile aferente împrumuturilor din PNRR, arată un comunicat al Executivului.

Reamintim că România și-a asumat un deficit bugetar de 4,4% din PIB în 2023, în scădere de la 5,6% în 2022. Cu toate acestea, execuția bugetară de pe primul trimestru a arătat un minus de încasări de peste 4 miliarde de lei.

Comunicatul integral al Guvernului:

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut o întrevedere cu Johannes Hahn, comisarul european pentru buget și administrație. Au participat la discuție și președintele Camerei Deputaților,  Marcel Ciolacu, ministrul finanțelor, Adrian Câciu,  ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, membri ai echipelor înalților demnitari.

Discuțiile s-au concentrat asupra contextului european și pe pregătirea revizuirii Cadrului Financiar Multianual al UE (MFF 2021-2027), demers coordonat de comisarul Hahn.

Partea română și comisarul european și-au exprimat încrederea că exercițiul de revizuire al MFF va oferi răspunsuri adecvate la impactul provocărilor cu care s-a confruntat UE în contextul războiului Rusiei în Ucraina, al prețurilor  ridicate la energie, dar și la necesitatea accelerării tranziției energetice și a creșterii competitivității industriei europene. Interlocutorii au arătat, de asemenea, nevoia de identificare a unui sprijin suplimentar pentru cheltuielile aferente susținerii Ucrainei.

Oficialii români au subliniat că solidaritatea și coeziunea sunt principii cheie în perioada complexă pe care o traversează Europa. Totodată, aceștia au arătat că România dorește să fie parte a unei soluții rapide, punctuale și eficiente. Este esențial ca revizuirea actualului cadru multianual să nu afecteze implementarea proiectelor inițiate și să nu aducă atingere finanțării deja agreate a politicilor tradiționale ale UE (Coeziune și Politica Agricolă Comună).

Partea română s-a referit și la conexiunea dintre discuțiile asupra bugetului și dezbaterea în curs privind reforma Pactului de Stabilitate și Creștere. În context, a fost reiterat apelul scoaterii din calculul deficitului public a cheltuielilor pentru investiții în apărare și a ratei aferentă  dobânzilor componentei de împrumut din PNRR.

Elemente de context:

Vizita comisarului Hahn la București a avut loc în pregătirea discuțiilor privind revizuirea Cadrului Financiar Multianual al UE (MFF 2021-2027). În acest sens, comisarul Hahn urmează să viziteze toate statele membre, în vederea explorării principalelor mize și obiective ale acestora în perspectiva unei revizuiri a MFF la jumătatea perioadei de implementare.

În contextul implicațiilor economice ale unor evoluții recente la nivel regional și global (conflictul din Ucraina, prețurile la energie și tendința inflaționistă, sprijinirea competitivității unei industrii europene cu emisii reduse de carbon etc.), Comisia Europeană a exprimat intenția de a realiza o evaluare a stadiului implementării MFF, urmată, de propuneri de modificare țintite.

România este unul dintre principalii beneficiari ai alocărilor bugetare pentru politica de coeziune şi un beneficiar net al bugetului UE.

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *