Proiectul hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești este reluat de stat, prin SAPE. Se contractează un nou studiu de fezabilitate și consultanță

Hidrocentrala Tarnita, Ministerul Energiei

Societatea pentru Administrarea Participațiilor Statului în Energie a scos la licitație în SICAP un contract de 17,5 milioane lei pentru achiziția serviciilor de elaborare studiu de fezabilitate, asistență tehnică și consultanță în vederea lansării în execuție a proeictului hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești. Acesta este un proiect care vine încă din perioada comunistă și mai fost încercat și după Revoluție, când se făcuse un alt SF și se crease și o companie de proiect care să îl implementeze. La acel moment, investiția totală era estimat la 1 miliard de euro, acum însă, cu siguranță, va costa și mai mult.

De mai mult de un deceniu, această societate nu a făcut nimic, și, culmea, s-a dizolvat, prin decizia voluntară a acționarilor – SAPE, chiar anul acesta, în luna iulie. Peste trei luni, proiectul Tarnița este reluat tot de SAPE.

Studiul de fezabilitate care este acum scos la licitație de SAPE va sta la baza caietului de sarcini pe baza căruia se va selecta antreprenorul general al proiectului de hidrocentrală.

„Etapa I • Contractantul are obligația de a elabora Studiul de fezabilitate conform prevederilor din HG nr. 907/2016 cu modificările și completările ulterioare privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, în care vor fi analizate, fundamentate şi propuse minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice diferite, recomandând, justificat şi documentat, scenariul/opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă) pentru realizarea obiectivului de investiţii; • Contractantul are obligația de a elabora Studiul de fezabilitate cu respectarea integrală a cerințelor Caietului de sarcini si a expertizei tehnice dacă e cazul; • Contractantul are obligația ca în cadrul Studiului de fezabilitate să elaboreze analiza opțiunilor, cu respectarea integrală a cerințelor Caietului de sarcini si a prevederilor legale în vigoare.

Etapa II • Contractantul are obligația de a întocmi documentațiile necesare pentru obținerea Certificatului de urbanism (CU) conform prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul cu modificările și completările ulterioare și cu respectarea integrală a cerințelor din prezentul Caiet de sarcini și obținerea efectivă a CU; • Contractantul are obligația de a întocmi documentațiile necesare pentru obținerea avizelor/ acordurilor cuprinse în Certificatul de urbanism, cu respectarea integrală a cerințelor Caietului de sarcini și obținerea efectivă a acestora; • Contractantul are obligația de a întocmi studiile de sistem si de solutie pentru obtinerea Avizului Tehnic de Racordare și obținerea efectivă a ATR-ului”, sunt cerințele SAPE pentru consultant.

Întreg contractul, cu realizarea SF-ului și asistență tehnică în vederea redactării caietului de sarcini pentru construcția Tarnița, este pe doi ani. În departajarea ofertanților, se va ține seama de prețul oferit, de experiența echipei de proiect și de metodologia aleasă în implementarea contractului.

Tarnița-Lăpuștești este un proiect foarte vechi al României, gândit pentru a echilibra sistemul energetic national în condițiile funcționării a cinci reactoare nucleare la Cernavodă. Ulterior, justificarea continuării proiectului a fost tot echilibrarea sistemului, însă în condițiile creșterii producției de energie din surse regenerabile, în general impredictibilă.

Despre proiect: Construcția CHEAP Tarnița-Lăpuștești cu o putere instalată de 1.000 MW presupune o investiție de tip greenfield de peste 1 miliard de euro. Proiectul hidrocentralei prevedea că aceasta ar fi fost construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald, cu patru grupuri de 250 MW fiecare.

Încă din 2014, Guvernul Ponta a adoptat o ordonanță care prevede ajutoare de stat pentru investitoriii în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Ulterior, timp de doi ani, până în vara lui 2016, Hidro Tarnița a derulat o procedură de selecție de investitori privați parteneri pentru proiectul hidrocentralei. S-au arătat interesate trei consorții chineze, dar, în 2017 Guvernul a decis să întrerupă procedura de selecție și să analizeze alte modalități de atragere de investitori pentru proiectul Tarnița.

În 2019, ministrul de atunci al Energiei, Anton Anton, spunea că a discutat cu reprezentanții unei companii private din Coreea de Sud specializată în energie nucleară și hidro și le-a transmis să se înscrie la licitația care ar fi urmat să fie organizată pentru selecția de investitori care să realizeze proiectul în sistem de parteneriat public-privat.

În 2020, minisrul Energiei de atunci, Virgil Popescu, a vorbit despre abandonarea proiectului. „Ca să faci o hidrocentrală prin pompaj de 1.000 de MW, un mamut, nu se mai justifică din punct de vedere economic. Practic, s-ar fi justificat pe o echilibrare regională, dacă ar fi folosit eventual și Ungariei, poate și Serbiei. În momentul când în Ungaria se construiește o centrală nucleară, ei nu mai au nevoie de această echilibrare din partea noastră (…) Nu avem justificare economică pentru Tarnița. Și atunci pentru ce să o ținem așa cu 1.000 MW ca și proiect?”, spunea atunci Popescu, care menționa că proiectul va fi scos din strategia energetică a României.

Totuși, în iulie 2021, apărea informația că patru companii din Coreea de Sud, nume mari, printre care Hyundai și divizia din Coreea a General Electric, au transmis statului român că sunt interesate să se implice într-o eventuală resuscitare a proiectului. Nimic nu a avansat, însă, până acum.

Sursă foto: Ministerul Energiei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *