Lipsa competențelor digitale de bază și a specialiștilor TIC sunt provocări cheie pentru România în ceea ce privește digitalizarea, potrivit Raportului de țară 2023 pentru România. Doar 28% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au cel puțin competențe digitale de bază, comparativ cu media UE de 54%.
Totuși, Comisia Europeană remarcă faptul că România ocupă locul al doilea cel mai mare din UE în ceea ce privește absolvenții de TIC (6,7% dintre toți absolvenții de învățământ superior) și că proporția femeilor specialiști în TIC este, de asemenea, una dintre cele mai mari din UE. Această discrepanță se explică în mare măsură prin exodul creierelor. Raportul transmite că România implementează deja o serie de măsuri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care se estimează să contribuie la progresul în acest domeniu, cum ar fi un nou cadru legislativ pentru digitalizarea educației, o schemă de granturi pentru sprijinirea competențelor digitale în IMM-uri, sprijinul pentru ca bibliotecile să devină hub-uri pentru competențe digitale, sprijin pentru digitalizarea universităților.
Potrivit Comisiei Europene, conectivitatea digitală este domeniul în care România are cel mai bun punctaj. Țara noastră are scoruri semnificativ peste media UE și continuă să progreseze rapid pentru acoperirea rețelelor de foarte mare capacitate. Pe de altă parte, acoperirea 5G este mult sub media UE, atât când vine vorba de acoperirea generală 5G (27% față de media UE de 81%).
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Conform raportului, se preconizează că mai multe măsuri din PNRR vor duce la progrese, inclusiv o licitație pentru licențe 5G, noua lege privind securitatea rețelei 5G, adoptarea strategiei naționale de securitate cibernetică și punerea în aplicare a diferitelor recomandări stabilite în instrumentele de conectivitate ale UE. Cu toate acestea, Comisia spune că acest progres este de așteptat să fie lent din cauza unei varietăți de factori, inclusiv lipsa cererii de pe piață.
Doar 53% dintre IMM-uri au un nivel de digitalizare de bază
De asemenea, raportul mai arată că România are un scor foarte slab la digitalizarea afacerilor. Ponderea IMM-urilor cu cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, precum și utilizarea tehnologiilor avansate precum serviciile de cloud computing, inteligența artificială și big data rămân considerabil sub media UE. Doar 53% dintre IMM-uri au un nivel de digitalizare de bază, comparativ cu media UE de 69%.
Totodată, potrivit raportului, serviciile publice digitale reprezintă o provocare cheie pentru țară. România are scoruri semnificativ sub media UE în ceea ce privește disponibilitatea serviciilor publice digitale atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi. Mai mult decât atât, doar 24% dintre utilizatorii online români se angajează activ în serviciile de e-guvernare, comparativ cu media UE de 74%.
Raportul arată că se preconizează că diferite măsuri din PNRR vor face progrese în acest domeniu, de exemplu intrarea în vigoare a cadrului legislativ necesar pentru crearea unui cloud guvernamental, inclusiv o Ordonanță de Urgență de înființare a cloudului guvernamental și Legea interoperabilității.
Potrivit raportului, România are, de asemenea, un scor semnificativ sub media UE în ceea ce privește accesul la fișele electronice de sănătate. Există un serviciu de acces centralizat pentru cetățeni, dar datele de sănătate disponibile ar putea fi extinse semnificativ, iar serviciile de acces ar trebui extinse în continuare la întreaga populație și la diferite tipuri de furnizori de asistență medicală. PNRR-ul prevede investiții semnificative în infrastructura eHealth și servicii de telemedicină care conectează pacienții și îngrijitorii.