Foto: © Faithiecannoise/ Dreamstime.com
Economia României și Croației ar putea înregistra în acest an o creștere de trei procente și, respectiv, 2,5%, în timp ce statele baltice, Cehia și Slovacia vor înregistra o creștere de sub un procent, potrivit unei prognoze de primăvară a Institutului pentru Studii Economice Internaționale din Viena (wiiw), citat de Emerging Europe.
Între timp, economiile din Balcanii de Vest vor crește în medie cu două procente, iar în Kosovo se preconizează că în 2023 se va înregistra cea mai mare creștere din întreaga Europă emergentă, de 3,6%.
De asemenea, raportul arată că Rusia s-a stabilizat din punct de vedere macroeconomic, după ce anul trecut a înregistrat o scădere a PIB-ului de 2,1 la sută. Cu toate acestea, prognoza de stagnare din acest an (0%) este supusă unei incertitudini majore. Economia Ucrainei și-ar putea reveni într-o oarecare măsură în acest an, pentru a înregistra o creștere de 1,6%, după prăbușirea devastatoare din 2022 (-29,1%), deși și în acest caz există riscuri semnificative în ceea ce privește proiecția.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Pentru 2023, wiiw prevede o creștere medie de 1,2% pentru statele membre UE din regiune. Astfel, este probabil ca acestea să crească într-un ritm mai mult decât dublu față de cel al zonei euro (0,5%). Membrii UE din Europa de Sud-Est, în special, înregistrează o creștere relativ puternică, în timp ce în țările din Visegrád creșterea medie va fi de numai 0,6%, iar economia Ungariei este așteptată să se reducă ușor în acest an (cu 0,5%).
Potrivit raportului, majoritatea economiilor din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (CESEE) par să fi digerat în mare măsură șocul economic provocat de războiul din Ucraina. Deși activitatea economică a slăbit considerabil în comparație cu anul trecut, care a fost marcat, nu în ultimul rând, de efectele de recuperare după pandemia de coronavirus, aproape toate aceste economii vor continua să crească în 2023, în ciuda războiului.
Inflația se menține încă la un nivel ridicat
Cu toate că inflația ridicată din regiune încetinește în urma scăderii prețurilor la energie, rata inflației rămâne încă la un nivel ridicat.
Potrivit prognozei Institutului pentru Studii Economice Internaționale din Viena, nu doar prețurile la alimente continuă să crească cu rate de două cifre: cu puține excepții, inflația de bază (excluzând energia și alimentele) rămâne, de asemenea, de două cifre.
În comparație cu prognoza de iarnă, wiiw și-a revizuit, prin urmare, din nou în sus prognoza privind inflația pentru majoritatea țărilor observate. În medie, aceasta se va situa în jurul valorii de 17% în regiune în 2023, față de 5,7% în zona euro. În Europa Centrală și de Est, Ungaria va suferi probabil o inflație deosebit de ridicată (18,5 la sută) în acest an.
În 2024-2025, wiiw anticipează o accelerare generală a creșterii economice în toată regiunea, în principal pe fondul unei redresări a consumului privat.
Se așteaptă, de asemenea, o redresare a investițiilor, dar contribuția acestora la creșterea economică va fi, în general, destul de modestă, cu excepția Croației, României și Macedoniei de Nord: în aceste țări, acestea vor crește la fel ca și consumul final al gospodăriilor, fiind susținute în mare măsură de intrările de investiții străine directe și (în cazul primelor două țări) de fondurile UE.
În 2022, atât România, cât și Portugalia au un Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor de 77% din media Uniunii Europene. Această creștere este cu atât mai impresionantă cu cât, în urmă cu puțin peste două decenii, România era o țară destul de săracă în contextul european, iar PIB-ul său pe cap de locuitor, la paritatea puterii de cumpărare, reprezenta aproximativ o treime din PIB-ul portughez pe cap de locuitor (27% din media UE față de 85% în Portugalia). În 2022, ambele țări aveau un PIB pe cap de locuitor care corespundea la 77% din media UE, scrie publicația portugheză A Voz de Trás-os-Montes.