Guvernul se pregătește să adopte un proiect de ordonanță de urgență pentru reorganizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), prin care se înființează un nou post de vicepreședinte, pentru digitalizare, Direcția Mari Contribuabili, condusă în prezent de Ionuț Mișa (deși interimar este Marilena Năstase), va fi absorbită de ANAF, se dă derogare de la ordonanța austerității pentru anumite achiziții ale Agenției și se introduce răspunderea penală pentru divulgarea secretului de serviciu.
Astfel, proiectul prevede că la nivelul Agenţiei se înfiinţează un nou post de vicepreşedinte care va coordona în mod direct activitatea de digitalizare a instituţiei. Noul post va fi obţinut prin desfiinţarea unui post vacant existent în cadrul ANAF şi înfiinţarea unui post de vicepreşedinte ANAF, cu rang de subsecretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului, care va exercita atribuţiile delegate de preşedintele Agenţiei.
Totodată, proiectul arată că Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili va fi absorbită de către ANAF și va pierde personalitatea juridică, începând cu data de 1 mai 2024. Acest lucru înseamnă Direcția Mari Contribuabili nu va mai avea buget propriu, iar servicile suport ale direcției vor fi intregrate cu cele ale ANAF. În prezent, Direcția este condusă de Ionuț Mișa, fost ministru al Finanțelor, de care conducerea ANAF a încercat să mai „scape”, prin detașare sau alte măsuri. De exemplu, în luna decembrie Ionuț Mișa a fost detașat o scurtă perioadă. Ulterior, la începutul anului, a fost detașat din nou, pentru șase luni. Ionuț Mișa, fost ministru de Finanțe pe vremea lui Liviu Dragnea, a obținut șefia Direcției Generală de Administrare a Marilor Contribuabili prin concurs, funcția sa fiind de funcționar public, nu de demnitar. Surse politice din coaliție au declarat pentru G4Media.ro că în luna mai, premierul de atunci Nicolae Ciucă i-a cerut demisia „din cauza găurii de la buget”, dar Mișa a refuzat să plece. Mișa a fost în carieră ministru de Finanțe, șef al ANAF și fost șef al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili. Un raport din septembrie 2023 al Curții de Conturi acuză conducerea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF că ”pasează responsabilitatea” de a face o inspecție fiscală la o firmă de băuturi alcoolice care are obligațiilor fiscale neachitate la buget de 238 de milioane de lei. Ionuț Mișa nu poate fi demis, dat fiind că acesta și-a câștigat funcția prin concurs.
În plus, proiectul derogă unele autorități din subordinea Finanțelor, precum ANAF și Autoritate Vamală Română, de la „ordonanța austerității” prin care sunt reduse cheltuielile publice, pentru a achiziționa mașini, mobilier, aparatură birotică și alte necesare pentru a supraveghea mărfurile din RO e-Sigiliu.
„În anul 2024 autorităţile din subordinea Ministerului Finanţelor care au atribuţii de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale şi a fraudei fiscale şi vamale pot achiziţiona autoturisme cu capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm3 şi al căror preţ poate depăşi contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data iniţierii procedurii de atribuire a contractului de achiziţie, precum şi produse de mobilier şi aparatură birotică, aşa cum sunt prevăzute în grupa 3 “Mobilier, aparatură birotică, sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale”, subgrupele 3.1. “Mobilier” şi 3.2. “Aparatură birotică” din cadrul HG nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările ulterioare, precum şi obiecte de inventar de natura acestora, în scopul dotării spaţiilor cu destinaţia de birou”, arată proiectul.
Mai mult, proiectul introduce atragerea răspunderii penal în cazul divulgării secretului de serviciu.
„Încălcarea prevederilor referitoare la divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice de către personalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, are acces la acest tip de informații, atrage răspunderea penală potrivit art. 304 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare”, arată proiectul