REPER solicită guvernanților să creeze o Platformă națională de redresare și reziliență care să faciliteze dialogul dintre autorități, mediul de afaceri și societatea civilă

PNRR Planul National Rezilienta Relansare Recovery sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Reprezentanții partidului REPER anunță că au trimis guvernanților o scrisoare deschisă privind necesitatea unei  Platforme naționale de redresare și reziliență care să permită colaborarea guvernanților cu mediul de afaceri și cu societatea civilă, potrivit unui comunicat de presă.

Scrisoarea deschisă semnată de europarlamentarii și parlamentarii REPER către:
Președintele României, Klaus Iohannis
Premierul României, Nicolae Ciucă,
Marcel Ciolacu, președintele PSD, Kelemen Hunor, președintele UDMR, Cătălin Drulă, președintele USR, Ludovic Orban, președintele Forța Dreptei Eugen Tomac, președintele PMP
Consiliul Economic și Social (CES)
Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România (UNCJR) Asociația Municipiilor din România (AMR)
Asociația Orașelor din România (AOR)
Asociația Comunelor din România ACR).

„Solicităm Guvernului României ca, în baza consultărilor mediate de Președintele României conform atribuțiilor sale constituționale, să creeze o Platformă națională de redresare și reziliență, care să permită utilizarea competențelor politice și tehnice existente în alte partide, în mediul antreprenorial, în dialogul social, în societatea civilă pentru a duce la bun sfârșit reformele asumate în PNRR, a gândi adaptările și transformările economice, agricole și climatice pe termen mediu și lung, pregătind astfel România pe care să o lăsăm generațiilor viitoare”, a transmis Dragoș Pîslaru, copreședintele REPER.

Pe lângă această platformă, în scrisoare se mai solicită președintelui României, Klaus Iohannis, să creeze o structură de dialog instituțional cu participarea și coalizarea tuturor forțelor politice (pro-europene) care doresc și asumă modernizarea României, împreună cu mediul privat, partenerii sociali, societatea civilă și autoritățile locale. „E timpul ca soluțiile pe termen lung privind dezvoltarea țării să fie găsite și dezvoltate într-o formulă participativă, care să aducă energia și competențele întregii societăți în slujba interesului public”, transmite reprezentantul REPER.

„Situaţia legată de PNRR a fost discutată săptămâna trecută şi mesajul a fost destul de ferm: PNRR-ul se află într-o situaţie de blocaj. Am văzut reacţii din partea Guvernului în care sugerează ‘o întârziere’ şi nu un blocaj. În acest moment situaţia este astfel – avem o tranşă de plată depusă şi în acea tranşă de plată depusă din numărul de jaloane şi de ţinte, 55, mai bine de 20 nu sunt îndeplinite. Până când nu se rezolvă tranşa a doua nu se pune problema să depui tranşa a treia. Există în acest moment deja o întârziere faţă de modul în care estimasem lucrurile inţial de circa trei – patru luni”, a declarat Pîslaru, într-o conferinţă de presă susţinută la Parlament.

Potrivit unui calcul făcut de acesta, „în fiecare zi, România plăteşte un cost de oportunitate de 533.000 de euro”.

„Situaţia aceasta în care suntem într-un club extrem de restrâns cu două-trei ţări care sunt cu întârziere, în timp ce mai bine de 20 de ţări din Uniunea Europeană nu au niciun fel de întârziere, ne face să fim iarăşi în situaţia la care la noi ‘merge şi aşa’. (…) În ceea ce priveşte PNRR-ul, Guvernul nu poate să-şi asume de unul singur responsabilitatea, este ceva care depăşeşte ca importanţă doar acţiunea guvernamentală. PNRR-ul este proiectul de ţară al României. Reformele din PNRR sunt reforme pe care trebuia să le facem de mai bine de două decenii. (…) Banii nu vor veni fără reforme”, a arătat eurodeputatul.

Menționăm că oamenii de afaceri din România reuniți în organizația Romanian Business Leaders fac un apel pentru formarea „Coaliției pentru PNRR”, o coaliție prin care și angajații și organizațiile să poată să monitorizeze deciziile privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceștia spun, de exemplu, că decizia pensiilor speciale nu poate fi doar a Guvernului, a Parlamentului și a Curții Constituționale, „aflate într-un conflict de interese evident”, despre care Economedia a scris aici. 

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *