România a căzut trei poziții în clasamentul țărilor care au ecosisteme solide de startup-uri/ Bucureștiul pierde două locuri la nivel global, dar se menține pe locul 8 în Europa de Est

startup, angajati, oameni Sursa foto: Pixabay.com

România ocupă în acest an locul 42 în clasamentul mondial al țărilor din lume cu ecosisteme solid de startup-uri, potrivit unui  raport realizat de StartupBlink.

După doi ani de îmbunătățire a poziției din clasamentul global, România a înregistrat un declin de 3 poziții, ajungând pe locul 42 la nivel mondial, pierzându-și poziția în top 40 mondial.


Țara a pierdut 3 locuri în Europa (acum ocupă locul 25) și 2 locuri în UE (acum se află pe locul 20), fiind depășită de Luxemburg și Letonia.

Analize Economedia

salariu, bani, lei
turcia, ankara, steag, flag, drapel, istanbul, alegeri
bani, lei, bancnote, cash, numerar
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda

România se află în continuare printre primele 10 țări din Europa de Est, deși a suferit o scădere de 1 loc, ajungând pe locul 8.
În Balcani, situația rămâne neschimbată, România ocupând locul 2, după Bulgaria. Cu toate acestea, diferența de scor dintre cele două țări a crescut de la 9% în 2022 la 13% în 2023.

În ceea ce privește scorul pentru mediul de afaceri, România se află pe locul 3 în Balcani (după Bulgaria și Croația), ceea ce indică faptul că țara mai are încă de făcut progrese în ceea ce privește adoptarea unor reglementări favorabile pentru antreprenorii săi.

Podiumul est ocupat de Statele Unite, Marea Britanie și Israel.

România are 7 orașe în top 1.000.

Țara nu are niciun ecosistem în top 100, dar are 1 ecosistem în top 200 și 2 ecosisteme în top 400. În Europa de Est, România are 4 ecosisteme în top 50.

Cum se situează Bucureștiul

Bucureștiul a pierdut 2 locuri la nivel global și s-a îndepărtat și mai mult de top 100, situându-se acum pe locul 110. În Europa de Est și în UE, Bucureștiul și-a păstrat poziția a 8-a și, respectiv, a 20-a.

De asemenea, capitala continuă să fie cel mai bine clasat ecosistem din Balcani.

Bucureștiul rămâne principalul hub de startup-uri din România, cu un scor total de 6,4 ori mai mare decât cel al orașului Cluj-Napoca (locul 2 la nivel național).

Bucureștiul este singurul ecosistem românesc clasat între primele 100 la nivel global în orice sector de activitate; orașul depășește performanța în domeniul Software & Data, unde ocupă locul 59 la nivel mondial.

Cluj-Napoca (locul 350) a coborât cu 20 de locuri la nivel global. Cu toate acestea, orașul a avansat cu un loc în Europa de Est, ocupând locul 24.

Timișoara a ieșit din top 600 după o scădere de 64 de locuri, ajungând pe locul 606 la nivel global.

Oradea a făcut cel mai mare salt la nivel național și a avansat cu 138 de locuri, ajungând pe locul 620. Oradea a făcut schimb de locuri cu Iași la nivel național și se află acum pe locul 4 în România.

Cum arată ecosistemul de startup

Cu un ecosistem de startup puternic, înrădăcinat în Europa de Est, România oferă antreprenorilor profesioniști la prețuri accesibile și foarte talentați, precum și acces la piața europeană. Țara se concentrează în principal pe IT și outsourcing și a creat câteva hub-uri notabile în București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, notează raportul.

 

Peste 220.000 de români participă deja pe scena IT, în principal ca angajați, freelanceri și lucrători la distanță pentru companiile străine care valorifică fondul de talente locale. În afara capitalei București, orașul Cluj-Napoca a reușit să își construiască un nume, cu dezvoltatori de ecosisteme care înțeleg că drumul spre creștere include o mentalitate globală. Cluj-Napoca s-a poziționat atât ca un oraș inteligent în devenire, cât și ca un cluster IT.

Cu povestea de succes remarcabilă a UiPath, primul unicorn din România, țara a dovedit că poate încuraja spiritul antreprenorial și se poate extinde pe piețele globale. În 2021, această tendință a continuat cu Elrond, o platformă blockchain a cărei evaluare a depășit 1 miliard de dolari. Deși există strategii publice care vizează crearea a 5 unicorni până în 2025, rămâne de văzut dacă țara va reuși să atingă acest obiectiv ambițios în contextul unor condiții economice dificile.

Se poate face mult mai mult în ceea ce privește implicarea sectorului public în crearea unui cadru legislativ care să favorizeze investițiile. Ecosistemul românesc de startup-uri ar beneficia de pe urma concentrării guvernamentale pe construirea de strategii și politici de ecosistem, precum și pe promovarea ecosistemului de startup-uri în lume.

O creștere a educației antreprenoriale prin intermediul școlilor secundare și al programelor de antreprenoriat ar fi, de asemenea, binevenită. Deși există un decalaj în ceea ce privește finanțarea prealabilă pentru antreprenori, guvernul a alocat 400 de milioane de euro din fondurile Planului național de redresare și reziliență (PNRR) pentru fondurile de capital privat.

Finanțările s-au apropiat în 2022 de 100 de milioane de euro.

În plus, FIX Cluj, cel mai mare program de incubatoare din România, oferă finanțări de până la 50.000 de euro pentru tinerii antreprenori. Aceste programe sunt binevenite în condițiile în care România se luptă mai mult decât alte state membre ale UE pentru a păstra talentele în țară. Însă, pentru a crea o narațiune a antreprenoriatului în jurul României, sectorul public și cel privat au nevoie de o abordare mai unitară.

Țara mai trebuie să lucreze la mentalitatea națională pentru a promova un climat care să sprijine asumarea de riscuri pe calea antreprenoriatului, mai degrabă decât externalizarea serviciilor lor către alte țări.

Cu toate acestea, se înregistrează progrese: ROStartup, o inițiativă comună de acțiune publică și privată, și-a propus să creeze Cartea albă a ecosistemului RomanianStartup și să abordeze provocările cu care se confruntă antreprenorii. Semne încurajatoare vin, de asemenea, de la ecosistemele de startup mai tinere, cum ar fi cel din Oradea, unde startup-urile din domeniul tehnologiei se reunesc în cadrul inițiativei MakeITOradea.

Cu o conectivitate puternică la internet, un număr sănătos de acceleratoare și incubatoare și o rețea de antreprenori hotărâți să își pună ecosistemele pe hartă, suntem optimiști că ecosistemul românesc de startup va atinge în curând noi repere.

Startup-uri notabile și campioni ai ecosistemului, potrivit StartupBlink

  • Veridion
    București, România
    Veridion oferă îmbogățirea datelor de afaceri pe baza actualizărilor în timp real.
  • Licenseware
    București, România
    Licenseware este o aplicație ITAM modulară care analizează orice sursă de date de descoperire, astfel încât să puteți obține informații despre licențiere în câteva minute, nu în câteva zile.
  • Kinderpedia
    București, România
    Kinderpedia simplifică comunicarea dintre grădinițe, profesori și părinți, aducăndu-i pe aceștia pe aceeași platformă.
  • UiPath
    București, România
    UIPath dezvoltă software de automatizare a proceselor robotice.

 

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: