Până la termenul de azi, pe final de an, România a depus oficial două cereri de plată și a primit aproximativ 9 miliarde de euro în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, cu tot cu prefinanțările pentru granturi și împrumuturi. De aproximativ un an, România nu a mai depus însă nicio cerere de plată, dar oficialii români anunță, cu câteva zile înainte să se încheie anul, că a treia astfel de cerere va fi depusă în cursul zilei de 15 decembrie. În acest context, Economedia vă prezintă „tablourile de bord” pentru PNRR-ul României și pentru alte câteva țări vecine, așa cum apar ele în „scoreboard-ul” oficial: există vecini din UE care stau mai slab decât România, cu mai puține cereri, plăți și bani, dar, la celălalt capăt al spectrului în UE, chiar dacă nu în regiunea noastră, Europa o are și pe „campioana” Italia, cu peste 80 de miliarde de euro atrase, trei cereri aprobate și patru depuse.
România are alocate, în total, granturi de aprox. 14 miliarde de euro și împrumuturi alocate de aproape 15 miliarde, alocarea reprezentând aproximativ 12% din PIB.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În tabloul de bord al PNRR-urilor, realizat de Comisia Europeană, cea mai recentă noutate privind România e din 8 decembrie, atunci când Consiliul Uniunii Europene a aprobat evaluarea planului modificat de redresare și reziliență al României și a apărut decizia de punere în aplicare a Consiliului modificată.
În total, România a depus până acum două cereri de plată și a primit aproximativ 9 miliarde de euro, cu tot cu prefinanțările pentru granturi și împrumuturi.
Cererea de plată nr. 3
Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene (MIPE) a anunțat că vineri se depune Cererea de Plată 3 din noul PNRR al României, transmite într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook. Potrivit ministrului, noua cerere de plată are o valoare netă de 2,7 miliarde euro şi cuprinde un număr de 74 de jaloane şi ţinte.
El spune că a semnat joi actul adiţional al acordului de finanţare pentru PNRR-ul României care cuprinde şi capitolul Repower EU în valoare de 1,4 miliarde euro, document în baza căruia România va primi o noua prefinanţare de peste 288 milioane euro.
„Peste 6,5 miliarde de euro rambursări de fonduri europene a primit România în ultimele şase luni, bani aferenţi atât programelor structurale cât şi PNRR. Astăzi depunem Cererea de Plată 3 din noul PNRR al României, un plan a cărei revizuire nu numai că a fost aprobată de Consiliul Uniunii Europene, dar care înseamnă şi o restructurare a jaloanelor şi ţintelor aferente precum şi o rescadenţare a cererilor de plată”, a scris ministrul pe Facebook.
Adrian Câciu precizează că a semnat joi actul adiţional al acordului de finanţare pentru PNRR-ul României care cuprinde şi capitolul Repower EU în valoare de 1,4 miliarde euro, document în baza căruia România va primi o noua prefinanţare de peste 288 milioane euro.
„Cererea de plată numărul 3 are o valoare netă de 2,7 miliarde euro şi cuprinde un număr de 74 de jaloane şi ţinte”, mai spune Câciu.
Marius Vasiliu, fost secretar de stat USR în Ministerul Fondurilor Europene, l-a criticat recent pe premierul Marcel Ciolacu pentru că a întârziat din martie și până acum trimiterea la Comisia Europeană a cererii de plată numărul 3 din PNRR.
„Cererea 3 a fost depusă de premierul vorbelor de atât de multe ori, că merită doar ea un raport special pînă o să ieșim cu raportul de monitorizare periodic pentru țintele și jaloanele din T3 și T4 din 2023, adică cele aferente Cererii 5 de plată (da, Cererea 5, atît de intârziați sîntem)”, a scris Vasiliu într-un comunicat. Conform calendarului cererilor de plată prevăzut în PNRR cererea de plată numărul 3 trebuia depusă în luna martie, a arătat Vasiliu, care a explicat și întârzierile repetate ale depunerii acestei cereri de plată.
Cererea de plată 3 din PNRR, întârziată din luna martie
Reamintim că cererea de plată 3 din PNRR a fost întârziată de luni bune. Conform calendarului cererilor de plată prevăzut în PNRR cererea de plată numărul 3 trebuia depusă în luna martie, după cum a scris aici G4Media.
„Cererea 3 a fost depusă de premierul vorbelor de atât de multe ori, că merită doar ea un raport special pînă o să ieșim cu raportul de monitorizare periodic pentru țintele și jaloanele din T3 și T4 din 2023, adică cele aferente Cererii 5 de plată (da, Cererea 5, atît de intîrziați sîntem), din care n-are rost să vă dau spoiler alert, că oricum vă dați și singuri seama cît de avansat e stadiul. Opriți-l pe Ciolacu! am pierdut șirul depunerilor Cererii 3”, a scris Marius Vasiliu, fost secretar de stat USR în Ministerul Fondurilor Europene, într-un comunicat.
Printre cele mai controversate jaloane din cererea de plată numărul 3 se numără reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale. Economedia a scris AICI despre reforma pensiilor speciale care a fost amânată pentru 20 de ani. În luna iunie, parlamentarii au făcut modificări de fațadă și au amânat cât mai mult posibil intrarea lor în vigoare. Deși reforma ar fi trebuit să însemne desființarea pensiilor speciale, doar câțiva ghinioniști rămân fără ele (personalul de specialitate juridiciar asimilat judecătorilor si procurorilor, personalul încadrat pe funcții de execuție specifice în cadrul misiunilor diplomatice, personalul asimilat funcționarilor publici parlamentari). Reforma reală cerută de Comisia Europeană va avea loc abia peste 20 de ani, și asta dacă nu se va schimba nimic până atunci. Toate pensiile din România vor fi calculate în baza contributivității abia în 2043.
Un alt jalon controversat a fost intrarea în vigoare a legislației actualizate privind companiile de stat. Super-agenția AMEPIP a fost înființată printr-un proiect de lege inițiat de guvernul Ciucă, sub pretextul unei cereri din PNRR. România și-a asumat eficientizarea administrării companiilor de stat. AMEPIP pune sub controlul premierului și al secretarului general absolut toate companii și regiile autonome cu capital de stat: firme controlate de ministere, primării, consilii județene și agenții de dezvoltari intra-comunitară (ADI).
Secretariatul General al Guvernului (SGG, condus de liberalul Mircea Abrudean) a început în septembrie selecția candidaților pentru funcțiile de președinte și vicepreședinți ai AMEPIP. SGG e însă controlat de Marian Neacșu, vicepremier și omul de încredere al liderului PSD, Marcel Ciolacu. Acesta nu are funcție de conducere în partid, dar este unul dintre cei mai influenți oameni din PSD, după cum scria AICI G4Media.
În luna decembrie, doi apropiați ai lui Marian Neacșu, considerat eminența cenușie a guvernului și omul care controlează agenda premierului Marcel Ciolacu, au fost numiți la șefia unei agenții puțin cunoscute, dar cu o putere majoră. E vorba despre Mihai Precup și Victor Moraru, numiți președintele, respectiv vicepreședintele Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Ei vor controla modul în care funcționează companiile cu capital de stat, adică firme cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro.
CALENDARUL oficial pentru România
- 2021-05-31
România își prezintă planul național de redresare și reziliență
- 2021-09-27
Comisia Europeană aprobă planul de redresare și reziliență al României / Analiza Comisiei Europene
- 2021-10-29
Consiliul Uniunii Europene aprobă evaluarea planului de redresare și de reziliență al României
- 2021-12-02
Comisia Europeană plătește 1,8 miliarde de euro pentru prefinanțarea granturilor acordate României
- 2022-01-13
Comisia Europeană deblochează 1,9 miliarde de euro pentru prefinanțarea împrumuturilor acordate României
- 2022-05-25
România și Comisia Europeană semnează Aranjamentele operaționale
- 2022-06-01
România depune o cerere de plată de 2,6 miliarde de euro
- 2022-10-27
Comisia Europeană efectuează prima plată de 2,6 miliarde de euro către România / Evaluarea preliminară a Comisiei Europene
- 2022-11-08
România organizează un eveniment anual cu părțile interesate
- 2022-12-16
România depune o cerere de plată de 3,22 miliarde EUR
- 2023-09-08
România prezintă un plan modificat de redresare și reziliență / Romania recovery and resilience plan
- 2023-09-29
Comisia Europeană efectuează a doua plată de 2,76 miliarde de euro către România / European Commission preliminary assessment
- 2023-11-21
Comisia Europeană aprobă planul modificat de redresare și reziliență al României / Analiza Comisiei Europene
- 2023-12-08
Consiliul Uniunii Europene aprobă evaluarea planului modificat de redresare și reziliență al României / Decizia de punere în aplicare modificată a Consiliului
Cum stau ați vecini din regiune?
În cazul Bulgariei, Comisia Europeană a efectuat prima plată, de 1,37 miliarde de euro, în decembrie 2022. În octombrie 2023, țara a depus o a doua cerere de plată de 724 milioane de euro
Ungaria nu are nici măcar o cerere de plată de plată depusă. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene aprobă evaluarea planului modificat de redresare și de reziliență al Ungariei și emite decizie de punere în aplicare modificată a Consiliului
Slovacia are deja trei cererei de finanțare și două plăți încasate. Comisia Europeană a plătit în octombrie 2021 o prefinanțare de 822,7 milioane de euro , iar în în iulie 2022 a efectuat prima plată de 398,7 milioane de euro către Slovacia. În octombrie 2022, Slovacia a depus o cerere de plată de 708,8 milioane de euro, iar în martie 2023 Comisia Europeană efectuează a doua plată de 709 milioane de euro către Slovacia . în septembrie anul acesta, Slovacia a mai depus o cerere de plată de 662 de milioane de euro
Pentru Polonia, Consiliul Uniunii Europene a aprobat evaluarea planului modificat de redresare și de reziliență la finalul acestui an, când a emis și o decizie de punere în aplicare a Consiliului modificată.
În cazul Cehiei, Comisia Europeană a plătit în septembrie 2021 o prefinanțare de 915 milioane de euro pentru Cehia, iar în martie 2023 prima tranșă, de 928 de milioane de euro. În decembrie, țara a mai depus o a doua cerere de plată, de 702 milioane de euro.
Campioana Italia
Italia are patru cereri de plată și trei runde de plăți deja primite. În total, vorbim de fonduri de peste 84 de miliarde de euro.
2021-08-13
Comisia Europeană plătește o prefinanțare de 24,9 miliarde de euro pentru Italia
2021-12-30
Italia depune o cerere de plată de 21 de miliarde de euro
2022-04-13
Comisia Europeană efectuează prima plată de 21 de miliarde de euro către Italia /
2022-06-29
Italia depune o cerere de plată de 21 de miliarde de euro
2022-11-08
Comisia Europeană efectuează a doua plată de 21 de miliarde de euro către Italia /
Italia depune o cerere de plată de 19 miliarde de euro
2023-09-22
Italia depune o cerere de plată de 16,5 miliarde de euro / Planul de redresare și reziliență al Italiei
2023-10-09
Comisia efectuează a treia plată de 18,5 miliarde de euro către Italia / Evaluarea preliminară a Comisiei Europene
Spania are trei cereri de plată depuse și trei plăți primite: 38 de miliarde, cu tot cu prefinanțări.
Cum funcționează mecanismul de redresare și reziliență : Bani pentru reforme, pe ținte și jaloane
Acesta finanțează reformele și investițiile realizate în statele membre ale UE de la începutul pandemiei, în februarie 2020, până la 31 decembrie 2026. Țările pot primi finanțare până la o sumă maximă convenită în prealabil.
Pentru a beneficia de sprijin în cadrul mecanismului, guvernele din UE au prezentat planuri naționale de redresare și de reziliență, care descriu reformele și investițiile pe care le vor pune în aplicare până la sfârșitul anului 2026, cu etape și obiective clare. Planurile trebuiau să aloce cel puțin 37% din bugetul lor pentru măsuri ecologice și 20% pentru măsuri digitale.
Mecanismul de redresare și reziliență se bazează pe performanță. Aceasta înseamnă că Comisia plătește sumele către fiecare țară numai atunci când aceasta a atins etapele și obiectivele convenite pentru finalizarea reformelor și investițiilor incluse în planul său.
Atunci când au îndeplinit etapele și obiectivele convenite, guvernele solicită plata (de până la două ori pe an).
Comisia evaluează aceste cereri de plată pentru a verifica dacă etapele și obiectivele au fost îndeplinite. În caz afirmativ, aceasta plătește sumele pe care le-a strâns pe piețele de capital.
Proiectele susținute pot fi găsite aici :