România și vecinii pe harta PNRR, în prag de cerere de plată nr 3: România a primit aproximativ 9 miliarde de euro, dar are o pauză de un an fără nicio cerere de plată. Cum stau alți vecini din regiune?

Până la termenul de azi, pe final de an, România a depus oficial două cereri de plată și a primit aproximativ 9 miliarde de euro în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, cu tot cu prefinanțările pentru granturi și împrumuturi. De aproximativ un an, România nu a mai depus însă nicio cerere de plată, dar oficialii români anunță, cu câteva zile înainte să se încheie anul, că a treia astfel de cerere va fi depusă în cursul zilei de 15 decembrie. În acest context, Economedia vă prezintă „tablourile de bord” pentru PNRR-ul României și pentru alte câteva țări vecine, așa cum apar ele în „scoreboard-ul” oficial: există vecini din UE care stau mai slab decât România, cu mai puține cereri, plăți și bani, dar, la celălalt capăt al spectrului în UE, chiar dacă nu în regiunea noastră, Europa o are și pe „campioana” Italia, cu peste 80 de miliarde de euro atrase, trei cereri aprobate și patru depuse.

România are alocate, în total, granturi de aprox. 14 miliarde de euro și împrumuturi alocate de aproape 15 miliarde, alocarea reprezentând aproximativ 12% din PIB.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În tabloul de bord al PNRR-urilor, realizat de Comisia Europeană, cea mai recentă noutate privind România e din 8 decembrie, atunci când Consiliul Uniunii Europene a aprobat evaluarea planului modificat de redresare și reziliență al României și a apărut decizia de punere în aplicare a Consiliului modificată.

În total, România a depus până acum două cereri de plată și a primit aproximativ 9 miliarde de euro, cu tot cu prefinanțările pentru granturi și împrumuturi.

Cererea de plată nr. 3

Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene (MIPE) a anunțat că vineri se depune Cererea de Plată 3 din noul PNRR al României, transmite într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook. Potrivit ministrului, noua cerere de plată are o valoare netă de 2,7 miliarde euro şi cuprinde un număr de 74 de jaloane şi ţinte.

El spune că a semnat joi actul adiţional al acordului de finanţare pentru PNRR-ul României care cuprinde şi capitolul Repower EU în valoare de 1,4 miliarde euro, document în baza căruia România va primi o noua prefinanţare de peste 288 milioane euro.

„Peste 6,5 miliarde de euro rambursări de fonduri europene a primit România în ultimele şase luni, bani aferenţi atât programelor structurale cât şi PNRR. Astăzi depunem Cererea de Plată 3 din noul PNRR al României, un plan a cărei revizuire nu numai că a fost aprobată de Consiliul Uniunii Europene, dar care înseamnă şi o restructurare a jaloanelor şi ţintelor aferente precum şi o rescadenţare a cererilor de plată”, a scris ministrul pe Facebook.

Adrian Câciu precizează că a semnat joi actul adiţional al acordului de finanţare pentru PNRR-ul României care cuprinde şi capitolul Repower EU în valoare de 1,4 miliarde euro, document în baza căruia România va primi o noua prefinanţare de peste 288 milioane euro.

„Cererea de plată numărul 3 are o valoare netă de 2,7 miliarde euro şi cuprinde un număr de 74 de jaloane şi ţinte”, mai spune Câciu.

Marius Vasiliu, fost secretar de stat USR în Ministerul Fondurilor Europene, l-a criticat recent pe premierul Marcel Ciolacu pentru că a întârziat din martie și până acum trimiterea la Comisia Europeană a cererii de plată numărul 3 din PNRR.

„Cererea 3 a fost depusă de premierul vorbelor de atât de multe ori, că merită doar ea un raport special pînă o să ieșim cu raportul de monitorizare periodic pentru țintele și jaloanele din T3 și T4 din 2023, adică cele aferente Cererii 5 de plată (da, Cererea 5, atît de intârziați sîntem)”, a scris Vasiliu într-un comunicat. Conform calendarului cererilor de plată prevăzut în PNRR cererea de plată numărul 3 trebuia depusă în luna martie, a arătat Vasiliu, care a explicat și întârzierile repetate ale depunerii acestei cereri de plată.

Cererea de plată 3 din PNRR, întârziată din luna martie

Reamintim că cererea de plată 3 din PNRR a fost întârziată de luni bune. Conform calendarului cererilor de plată prevăzut în PNRR cererea de plată numărul 3 trebuia depusă în luna martie, după cum a scris aici G4Media.

„Cererea 3 a fost depusă de premierul vorbelor de atât de multe ori, că merită doar ea un raport special pînă o să ieșim cu raportul de monitorizare periodic pentru țintele și jaloanele din T3 și T4 din 2023, adică cele aferente Cererii 5 de plată (da, Cererea 5, atît de intîrziați sîntem), din care n-are rost să vă dau spoiler alert, că oricum vă dați și singuri seama cît de avansat e stadiul. Opriți-l pe Ciolacu! am pierdut șirul depunerilor Cererii 3”, a scris Marius Vasiliu, fost secretar de stat USR în Ministerul Fondurilor Europene, într-un comunicat.

Printre cele mai controversate jaloane din cererea de plată numărul 3 se numără reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale. Economedia a scris AICI despre reforma pensiilor speciale care a fost amânată pentru 20 de ani. În luna iunie, parlamentarii au făcut modificări de fațadă și au amânat cât mai mult posibil intrarea lor în vigoare. Deși reforma ar fi trebuit să însemne desființarea pensiilor speciale, doar câțiva ghinioniști rămân fără ele (personalul de specialitate juridiciar asimilat judecătorilor si procurorilor, personalul încadrat pe funcții de execuție specifice în cadrul misiunilor diplomatice, personalul asimilat funcționarilor publici parlamentari). Reforma reală cerută de Comisia Europeană va avea loc abia peste 20 de ani, și asta dacă nu se va schimba nimic până atunci. Toate pensiile din România vor fi calculate în baza contributivității abia în 2043.

Un alt jalon controversat a fost intrarea în vigoare a legislației actualizate privind companiile de stat. Super-agenția AMEPIP a fost înființată printr-un proiect de lege inițiat de guvernul Ciucă, sub pretextul unei cereri din PNRR. România și-a asumat eficientizarea administrării companiilor de stat. AMEPIP pune sub controlul premierului și al secretarului general absolut toate companii și regiile autonome cu capital de stat: firme controlate de ministere, primării, consilii județene și agenții de dezvoltari intra-comunitară (ADI).

Secretariatul General al Guvernului (SGG, condus de liberalul Mircea Abrudean) a început în septembrie selecția candidaților pentru funcțiile de președinte și vicepreședinți ai AMEPIP. SGG e însă controlat de Marian Neacșu, vicepremier și omul de încredere al liderului PSD, Marcel Ciolacu. Acesta nu are funcție de conducere în partid, dar este unul dintre cei mai influenți oameni din PSD, după cum scria AICI G4Media.

În luna decembrie, doi apropiați ai lui Marian Neacșu, considerat eminența cenușie a guvernului și omul care controlează agenda premierului Marcel Ciolacu, au fost numiți la șefia unei agenții puțin cunoscute, dar cu o putere majoră. E vorba despre Mihai Precup și Victor Moraru, numiți președintele, respectiv vicepreședintele Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Ei vor controla modul în care funcționează companiile cu capital de stat, adică firme cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro.

CALENDARUL oficial pentru România

• 2021-05-31

România își prezintă planul național de redresare și reziliență

• 2021-09-27

Comisia Europeană aprobă planul de redresare și reziliență al României / Analiza Comisiei Europene

• 2021-10-29

Consiliul Uniunii Europene aprobă evaluarea planului de redresare și de reziliență al României

• 2021-12-02

Comisia Europeană plătește 1,8 miliarde de euro pentru prefinanțarea granturilor acordate României

• 2022-01-13

Comisia Europeană deblochează 1,9 miliarde de euro pentru prefinanțarea împrumuturilor acordate României

• 2022-05-25

România și Comisia Europeană semnează Aranjamentele operaționale

• 2022-06-01

România depune o cerere de plată de 2,6 miliarde de euro

• 2022-10-27

Comisia Europeană efectuează prima plată de 2,6 miliarde de euro către România / Evaluarea preliminară a Comisiei Europene

• 2022-11-08

România organizează un eveniment anual cu părțile interesate

• 2022-12-16

România depune o cerere de plată de 3,22 miliarde EUR

• 2023-09-08

România prezintă un plan modificat de redresare și reziliență / Romania recovery and resilience plan

• 2023-09-29

Comisia Europeană efectuează a doua plată de 2,76 miliarde de euro către România / European Commission preliminary assessment

• 2023-11-21

Comisia Europeană aprobă planul modificat de redresare și reziliență al României / Analiza Comisiei Europene

• 2023-12-08

Consiliul Uniunii Europene aprobă evaluarea planului modificat de redresare și reziliență al României / Decizia de punere în aplicare modificată a Consiliului

Cum stau ați vecini din regiune?

În cazul Bulgariei,  Comisia Europeană a efectuat prima plată, de 1,37 miliarde de euro, în decembrie 2022. În octombrie 2023, țara a depus o a doua cerere de plată de 724 milioane de euro

Ungaria nu are nici măcar o cerere de plată de plată depusă. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene aprobă evaluarea planului modificat de redresare și de reziliență al Ungariei și emite decizie de punere în aplicare modificată a Consiliului

 Slovacia are deja trei cererei de finanțare și două plăți încasate. Comisia Europeană a plătit în octombrie 2021 o prefinanțare de 822,7 milioane de euro , iar în în iulie 2022 a efectuat prima plată de 398,7 milioane de euro către Slovacia. În octombrie 2022, Slovacia a depus o cerere de plată de 708,8 milioane de euro, iar în martie 2023 Comisia Europeană efectuează a doua plată de 709 milioane de euro către Slovacia . în septembrie anul acesta, Slovacia a mai depus o cerere de plată de 662 de milioane de euro

Pentru Polonia, Consiliul Uniunii Europene a aprobat evaluarea planului modificat de redresare și de reziliență la finalul acestui an, când a emis și o decizie de punere în aplicare a Consiliului modificată.

În cazul Cehiei, Comisia Europeană a plătit în septembrie 2021 o prefinanțare de 915 milioane de euro pentru Cehia, iar în martie 2023 prima tranșă, de 928 de milioane de euro. În decembrie, țara a mai depus o a doua cerere de plată, de 702 milioane de euro.

Campioana Italia

Italia are patru cereri de plată și trei runde de plăți deja primite. În total, vorbim de fonduri de peste 84 de miliarde de euro.

2021-08-13

Comisia Europeană plătește o prefinanțare de 24,9 miliarde de euro pentru Italia

2021-12-30

Italia depune o cerere de plată de 21 de miliarde de euro

2022-04-13

Comisia Europeană efectuează prima plată de 21 de miliarde de euro către Italia /

2022-06-29

Italia depune o cerere de plată de 21 de miliarde de euro

2022-11-08

Comisia Europeană efectuează a doua plată de 21 de miliarde de euro către Italia /

Italia depune o cerere de plată de 19 miliarde de euro

2023-09-22

Italia depune o cerere de plată de 16,5 miliarde de euro / Planul de redresare și reziliență al Italiei

2023-10-09

Comisia efectuează a treia plată de 18,5 miliarde de euro către Italia / Evaluarea preliminară a Comisiei Europene

 Spania are trei cereri de plată depuse și trei plăți primite: 38 de miliarde, cu tot cu prefinanțări.

Cum funcționează mecanismul de redresare și reziliență : Bani pentru reforme, pe ținte și jaloane

Acesta finanțează reformele și investițiile realizate în statele membre ale UE de la începutul pandemiei, în februarie 2020, până la 31 decembrie 2026. Țările pot primi finanțare până la o sumă maximă convenită în prealabil.

Pentru a beneficia de sprijin în cadrul mecanismului, guvernele din UE au prezentat planuri naționale de redresare și de reziliență, care descriu reformele și investițiile pe care le vor pune în aplicare până la sfârșitul anului 2026, cu etape și obiective clare. Planurile trebuiau să aloce cel puțin 37% din bugetul lor pentru măsuri ecologice și 20% pentru măsuri digitale.

Mecanismul de redresare și reziliență se bazează pe performanță. Aceasta înseamnă că Comisia plătește sumele către fiecare țară numai atunci când aceasta a atins etapele și obiectivele convenite pentru finalizarea reformelor și investițiilor incluse în planul său.

Atunci când au îndeplinit etapele și obiectivele convenite, guvernele solicită plata (de până la două ori pe an).

Comisia evaluează aceste cereri de plată pentru a verifica dacă etapele și obiectivele au fost îndeplinite. În caz afirmativ, aceasta plătește sumele pe care le-a strâns pe piețele de capital.

Proiectele susținute pot fi găsite aici :

https://commission.europa.eu/business-economy-euro/economic-recovery/recovery-and-resilience-facility_en#:~:text=How%20does%20the%20Recovery%20and,a%20previously%20agreed%20maximum%20amount.