România trebuie să fie un suporter mai înfocat al Pieței Unice. Raportul lui Enrico Letta a trecut cam neobservat

Am trecut prea ușor în România peste raportul lui Enrico Letta: „Mult mai mult decât o piață – rapiditate, securitate, solidaritate” care prezintă o viziune (mai) îndrăzneață pentru viitorul Pieței Unice Europene. Fără competitivitate europeană nu poate exista competitivitate românească. Punct. Letta aduce multe idei noi sau reformulează altele mai vechi care împreună au potențialul de a remodela peisajul integrării europene și de a consolida competitivitatea UE într-un mediu economic global în care se scot tot mai des săbiile. Letta arată foarte clar: fără o piață cu adevărat unică cu sute de milioane de consumatori și companii care se pot mișca fără bariere între ei nu avem nicio șansă în competiția cu SUA și China care au astfel de piețe.

Cea mai surprinzătoare propunere avansată de Letta este introducerea unei „a cincea libertăți (de mișcare)” axată pe cercetare, inovație, educație și schimb de cunoștințe în cadrul Pieței Unice. Poate părea o libertate ciudată, dar vă aduc aminte care sunt cele patru libertăți fundamentale pe care este întemeiată Piața Unică: libertatea de mișcare a bunurilor, a serviciilor, (cu multe probleme aici), a oamenilor (da, vrem în Schengen terestru) și a capitalurilor. Această completare a celor patru libertăți existente ar putea deschide o nouă eră și ar putea consolida poziția Europei în materie de cunoaștere și cercetare. Deocamdată fiecare cercetează și dezvoltă mai mult la el acasă.

Raportul subliniază, de asemenea, importanța creării unei „Uniuni a Economisirii și Investițiilor” pentru creșterea integrării financiare. Europa trebuie să mobilizeze resursele sale private pentru a finanța obiectivele strategice cheie ale UE, cum ar fi tranziția verde, extinderea și securitatea. Deocamdată o mare parte a economiile europenilor sunt investite în SUA, dar ele ar putea foarte bine rămâne aici dacă am avea o bursă similară cu cea din NY sau fonduri de investiții care să rivalizeze cu cele americane. Acest lucru este foarte relevant pentru România care ar beneficia de un acces sporit la capital. Economiile europenilor investite în Europa înseamnă și economiile europenilor investite în România.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Raportului Letta a avut parte de o recepție amestecată, dar a declanșat totuși o dezbatere despre direcția viitoare a integrării europene. Mai puțin pe la noi unde cei mai mulți dintre viitorii europarlamentari fac campanie pentru alegerile locale. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele francez Emmanuel Macron, au lăudat viziunea ambițioasă. Viktor Orbán a fost bineînțeles nemulțumit. Ce surpriză! Integrarea europeană îi dă fiori. Lui îi place cu naționalismul de oportunitate, mic și insignifiant. Polonia e mai pragmatică și prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki a remarcat imediat că Raportul Letta oferă o rază de speranță pentru țări ca Polonia, care au căutat de mult timp o abordare mai echilibrată și mai inclusivă a Pieței Unice. Președintele nostru a fost în tonul polonezilor spunând că Piață Unică revigorată și mai echitabilă este crucială pentru creșterea și prosperitatea viitoare a țării noastre, dar dincolo de asta ne lipsește dezbaterea internă: în partide, între partide, în mediul de afaceri, între partide și mediul de afaceri.

Letta mai atrage atenția că există o necesitate urgentă ca Piața Unică să permită companiilor europene, în special în sectoare strategice precum energia, comunicațiile, apărarea și sănătatea, să se extindă și să concureze eficient pe scena globală. Raportul mai atinge un punct sensibil și anume că Piața Unică trebuie să funcționeze pentru toți cetățenii și toate regiunile, promovând o „libertate de a rămâne” și o distribuție mai echitabilă a beneficiilor. Această abordare inclusivă este esențială pentru coeziunea europeană. Țările din Est au fost „văduvite” de milioane de oameni care au plecat să lucreze în țările mai bogate din Vest. Sigur că în schimb au primit investiții masive, fonduri europene și acces la această piață și când tragem linie am ieșit mult pe plus, dar accesul la forța de muncă devine o problemă stringentă europeană și o posibilă sursă de noi tensiuni între statele membre. Trebuie adresată.

Care dintre propunerilor lui Letta trebuie să ne rămână neapărat în minte:

1. Această a 5-a libertate axată pe cercetare, inovare, educație și schimb de cunoștințe
2. Integrarea financiară mai puternică și o piață de capital cu adevărat europeană
3. Un cadru care să permită companiilor europene, în special în sectoarele strategice, să se consolideze și să se extindă ca să concureze la nivel global: energie, telecomunicații, apărare etc.
4. Asigurarea unei distribuții mai echitabile a beneficiilor Pieței Unice și promovarea unei „libertăți de a rămâne”. Altfel spus europenii din țările mai sărace să nu mai migreze de nevoie în țările bogate, ci doar în căutarea oportunităților
5. Simplificarea cadrului de reglementare și reducerea semnificativă a birocrației pentru a reduce povara asupra companiilor

Raportul Letta este binevenit și următoarea garnitură de europarlamentari, chiar dacă va înclina mai mult spre populism (și va înclina!), trebuie să găsească o cale de a ne oferi mai multă Europa și mai multă Piață Unică într-o formulă mai suplă, cu mai puține bariere administrative și poveri birocratice. Se poate. Trebuie. Pentru România o astfel de direcție este indispensabilă.