Am trecut prea ușor în România peste raportul lui Enrico Letta: „Mult mai mult decât o piață – rapiditate, securitate, solidaritate” care prezintă o viziune (mai) îndrăzneață pentru viitorul Pieței Unice Europene. Fără competitivitate europeană nu poate exista competitivitate românească. Punct. Letta aduce multe idei noi sau reformulează altele mai vechi care împreună au potențialul de a remodela peisajul integrării europene și de a consolida competitivitatea UE într-un mediu economic global în care se scot tot mai des săbiile. Letta arată foarte clar: fără o piață cu adevărat unică cu sute de milioane de consumatori și companii care se pot mișca fără bariere între ei nu avem nicio șansă în competiția cu SUA și China care au astfel de piețe.
Cea mai surprinzătoare propunere avansată de Letta este introducerea unei „a cincea libertăți (de mișcare)” axată pe cercetare, inovație, educație și schimb de cunoștințe în cadrul Pieței Unice. Poate părea o libertate ciudată, dar vă aduc aminte care sunt cele patru libertăți fundamentale pe care este întemeiată Piața Unică: libertatea de mișcare a bunurilor, a serviciilor, (cu multe probleme aici), a oamenilor (da, vrem în Schengen terestru) și a capitalurilor. Această completare a celor patru libertăți existente ar putea deschide o nouă eră și ar putea consolida poziția Europei în materie de cunoaștere și cercetare. Deocamdată fiecare cercetează și dezvoltă mai mult la el acasă.
Raportul subliniază, de asemenea, importanța creării unei „Uniuni a Economisirii și Investițiilor” pentru creșterea integrării financiare. Europa trebuie să mobilizeze resursele sale private pentru a finanța obiectivele strategice cheie ale UE, cum ar fi tranziția verde, extinderea și securitatea. Deocamdată o mare parte a economiile europenilor sunt investite în SUA, dar ele ar putea foarte bine rămâne aici dacă am avea o bursă similară cu cea din NY sau fonduri de investiții care să rivalizeze cu cele americane. Acest lucru este foarte relevant pentru România care ar beneficia de un acces sporit la capital. Economiile europenilor investite în Europa înseamnă și economiile europenilor investite în România.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Raportului Letta a avut parte de o recepție amestecată, dar a declanșat totuși o dezbatere despre direcția viitoare a integrării europene. Mai puțin pe la noi unde cei mai mulți dintre viitorii europarlamentari fac campanie pentru alegerile locale. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele francez Emmanuel Macron, au lăudat viziunea ambițioasă. Viktor Orbán a fost bineînțeles nemulțumit. Ce surpriză! Integrarea europeană îi dă fiori. Lui îi place cu naționalismul de oportunitate, mic și insignifiant. Polonia e mai pragmatică și prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki a remarcat imediat că Raportul Letta oferă o rază de speranță pentru țări ca Polonia, care au căutat de mult timp o abordare mai echilibrată și mai inclusivă a Pieței Unice. Președintele nostru a fost în tonul polonezilor spunând că Piață Unică revigorată și mai echitabilă este crucială pentru creșterea și prosperitatea viitoare a țării noastre, dar dincolo de asta ne lipsește dezbaterea internă: în partide, între partide, în mediul de afaceri, între partide și mediul de afaceri.
Letta mai atrage atenția că există o necesitate urgentă ca Piața Unică să permită companiilor europene, în special în sectoare strategice precum energia, comunicațiile, apărarea și sănătatea, să se extindă și să concureze eficient pe scena globală. Raportul mai atinge un punct sensibil și anume că Piața Unică trebuie să funcționeze pentru toți cetățenii și toate regiunile, promovând o „libertate de a rămâne” și o distribuție mai echitabilă a beneficiilor. Această abordare inclusivă este esențială pentru coeziunea europeană. Țările din Est au fost „văduvite” de milioane de oameni care au plecat să lucreze în țările mai bogate din Vest. Sigur că în schimb au primit investiții masive, fonduri europene și acces la această piață și când tragem linie am ieșit mult pe plus, dar accesul la forța de muncă devine o problemă stringentă europeană și o posibilă sursă de noi tensiuni între statele membre. Trebuie adresată.
Care dintre propunerilor lui Letta trebuie să ne rămână neapărat în minte:
- Această a 5-a libertate axată pe cercetare, inovare, educație și schimb de cunoștințe
- Integrarea financiară mai puternică și o piață de capital cu adevărat europeană
- Un cadru care să permită companiilor europene, în special în sectoarele strategice, să se consolideze și să se extindă ca să concureze la nivel global: energie, telecomunicații, apărare etc.
- Asigurarea unei distribuții mai echitabile a beneficiilor Pieței Unice și promovarea unei „libertăți de a rămâne”. Altfel spus europenii din țările mai sărace să nu mai migreze de nevoie în țările bogate, ci doar în căutarea oportunităților
- Simplificarea cadrului de reglementare și reducerea semnificativă a birocrației pentru a reduce povara asupra companiilor
Raportul Letta este binevenit și următoarea garnitură de europarlamentari, chiar dacă va înclina mai mult spre populism (și va înclina!), trebuie să găsească o cale de a ne oferi mai multă Europa și mai multă Piață Unică într-o formulă mai suplă, cu mai puține bariere administrative și poveri birocratice. Se poate. Trebuie. Pentru România o astfel de direcție este indispensabilă.
Opiniile exprimate în această rubrică nu reprezintă neapărat poziția redacției.