Sursa foto: kremlin.ru
Izolată de Vest, Rusia se uită spre China. Ministerul de Externe al Rusiei a transmis sâmbătă că se așteaptă ca fluxurile de mărfuri cu China să crească și comerțul cu Beijingul să atingă 200 de miliarde de dolari până în 2024, a raportat agenția de presă Interfax, citată de Reuters.
Ministerul a spus că companiile chineze trebuie să se ferească de riscul pe care îl prezintă sancțiunile secundare, dar a spus că Beijingul este gata să-și extindă cooperarea cu Moscova, a raportat Interfax.
China și Rusia s-au apropiat din ce în ce mai mult în ultimii ani, inclusiv în calitate de parteneri comerciali, o relație care aduce atât oportunități, cât și riscuri, scria recent Reuters.
Comerțul total dintre China și Rusia a crescut cu 35,9% anul trecut, până la un record de 146,9 miliarde de dolari, conform datelor vamale chineze, Rusia fiind o sursă majoră de petrol, gaze, cărbune și mărfuri agricole și având un excedent comercial cu China.
De când sancțiunile au fost impuse în 2014, după ce Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina, comerțul bilateral s-a extins cu peste 50%, iar China a devenit cea mai mare destinație de export a Rusiei.
Exporturile de petrol și gaze rusești către China au crescut constant. Rusia este al doilea cel mai mare furnizor de petrol al Chinei după Arabia Saudită, cu volume în medie de 1,59 milioane de barili pe zi anul trecut, sau 15,5% din importurile din China.
Aproximativ 40% din livrări circulă prin conducta de 4.070 km din Oceanul Pacific de Est Siberia, care a fost finanțată prin împrumuturi chinezești de 50 de miliarde de dolari.
Rusia este, de asemenea, furnizorul de gaze nr. 3 al Beijingului, exportând 16,5 miliarde de metri cubi de combustibil în China în 2021, satisfacând aproximativ 5% din cererea chineză.
Aprovizionarea prin conducta Power of Siberia, care nu este conectată la rețeaua de gazoducte rusești către vest, a început la sfârșitul anului 2019 și urmează să crească la 38 de miliarde de metri cubi pe an până în 2025, în creștere de la 10,5 miliarde de metri cubi în 2021.
Rusia intenționează să construiască o a doua conductă de gaz, Power of Siberia 2, cu o capacitate de 50 de miliarde de metri cubi pe an pentru a circula prin Mongolia către China.
Rusia a fost, de asemenea, cel de-al doilea furnizor de cărbune al Chinei în 2021.
Luna trecută, Putin a dezvăluit noi acorduri rusești de petrol și gaze cu China în valoare estimată la 117,5 miliarde de dolari.
Comerțul cu alimente al Rusiei cu China este mic, dar în expansiune.
În 2019, China a permis importul de boabe de soia din toate regiunile Rusiei, iar cele două țări au semnat un acord pentru aprofundarea cooperării în lanțurile de aprovizionare cu soia, mai multe firme chineze cultivând boabele în Rusia.
Exporturile de soia către China au fost de 543.058 de tone anul trecut și se preconizează că vor ajunge la 3,7 milioane de tone până în 2024.
În 2021, China a aprobat importurile de carne de vită din Rusia, în timp ce recent a permis importurile de grâu din toate regiunile Rusiei.
Alte exporturi de alimente din Rusia către China includ pește, ulei de floarea soarelui, ulei de rapiță, carne de pasăre, făină de grâu și ciocolată.
China este, de asemenea, un mare cumpărător de cherestea din Orientul Îndepărtat al Rusiei, cu importuri de lemn și produse conexe în valoare de 4,1 miliarde de dolari anul trecut.
În cealaltă direcție, China vinde Rusiei produse mecanice, mașini și echipamente de transport, telefoane mobile, mașini și produse de larg consum. Exporturile chineze către Rusia au fost de 67,6 miliarde de dolari anul trecut, în creștere cu 34%.
Sancțiunile occidentale au forțat Rusia să caute în China oportunități de investiții în ultimii ani, iar băncile de stat chineze au ajutat Rusia să finanțeze totul, de la infrastructură la proiecte de petrol și gaze, în cadrul Inițiativei Belt and Road a Chinei.
Rusia este de departe cel mai mare beneficiar de finanțare din sectorul de stat al Beijingului, asigurând 107 împrumuturi și credite la export în valoare de 125 de miliarde de dolari de la instituțiile de stat chineze între 2000 și 2017, au arătat datele de la laboratorul de cercetare AidData al Colegiului William și Mary.
China și Rusia au început să-și folosească propriile monede pentru a deconta comerțul bilateral în 2010 și au deschis prima linie de schimb valutar în 2014, pe care au reînnoit-o în 2020 pentru 150 de miliarde de yuani timp de trei ani.
Tranzacțiile în yuani au reprezentat 28% din exporturile chineze către Rusia în prima jumătate a anului 2021, comparativ cu doar 2% în 2013, deoarece ambele țări încearcă să scape de dependența de dolar în timp ce își dezvoltă propriile sisteme de plăți transfrontaliere.
Moneda chineză a reprezentat 13,1% din rezervele valutare ale băncii centrale ruse în iunie 2021, comparativ cu doar 0,1% în iunie 2017, deținerile în dolari ale Moscovei scăzând la 16,4% de la 46,3% în aceeași perioadă.