UPDATE Amendamentele oficiale trimise și PSD și PNL la Guvern: Impozit suplimentar de 0,5% pentru tot sectorul de gaze și petrol/ Amendamentul care elimină obligativitatea aderării la Pilonul 2 de pensii a dispărut / Un document cu amendamente circulat în Parlament prevedea ca Pilonul 2 să fie opțional

bani, lei, finante, bancnote

UPDATE Grupurile PNL-PSD au depus oficial o listă de amendamente la proiectul de lege privind măsurile fiscale și de reducere a cheltuielilor bugetare și ele nu mai includ un amendament care propunea ca Pilonul 2 de pensii să fie opțional. În schimb, se introduce o taxă de 0,5% pe cifra de afaceri pentru tot sectorul de petrol și gaze. Parlamentarii propun ca băncile să plătească o taxă de 2% pe cifra de afaceri în 2024 și 2025.

  • UPDATE 15.29 Nu au existat niciodată în coaliția de guvernare discuții pe Pilonul 2 de pensii, afirmă surse guvernamentale consultate de Economedia și G4Media. Totodată, acestea spun că Guvernul ar fi de acord cu un impozit de 2% pe cifra de afaceri pentru bănci, pentur că ele „au de unde”.
  • UPDATE 14.33 Administratorii de pensii private spun că eliminarea obligativității Pilonului 2 este menită să distrugă sistemul de pensii private.

Amendamentele propuse de parlamentari nu vor fi neapărat în varianta finală, Guvernul urmând să ia această decizie.

Taxa pentru sectorul de petrol și gaze:

Prevederea actuală:

Art. 18A3 – Impozit suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale
(1) Prin excepție de la art. 18A1, persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului finanțelor, alții decât cei prevăzuți la art. 15, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat potrivit alin. (2). Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro a cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. în sensul prezentului alineat, cifra de afaceri a anului precedent reprezintă diferența dintre veniturile totale (VT) și veniturile care se scad din veniturile totale (Vs), astfel cum sunt definite la alin. (2).

Amendamentul propus:

Prin excepție de la art. 18A1 se instituie un impozit suplimentar pentru contribuabilii care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

Impozitul specific pe cifra de afaceri prevăzut la alin. (1) se determină astfel:
ICAS = 0,5% x (VT – Vs -1 – A), unde indicatorii au următoarea semnificație:
ICAS – impozit specific pe cifra de afaceri, determinat cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul.
VT – venituri totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, după caz;
Vs – venituri care se scad din veniturile totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, după caz, reprezentând:

Impozit de 2% pe afaceri pentru bănci

Prevederea actuală:

Prin excepție de la art. 18A1, instituțiile de credit – persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri.

Amendamentul propus:

Întrucât cifra de afaceri asupra căreia se aplică cota de impozit cuprinde elemente determinate pe o bază „netă”, având în vedere specificul acestor contribuabili, este necesar aplicarea unei cote mai mari, respectiv de 2% pentru primii doi ani și 1% începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Prin excepție de la art. 18 1, instituțiile de credit – persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:
a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 inclusiv;
b) 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.”

  • UPDATE 14.00

Deputatul liberal Florin Roman a făcut mai multe precizări privind amendamentul care desființa obligativitatea aderării la Pilonul 2 de pensii.

Amendamentul ar fi fost introdus pe ultima sută de metri de către secretarul de stat de stat al PSD Daniela Pescaru, a spus el.

„Autorul acestui amendament este doamna Daniel Pescaru, secretar de stat de la Ministerul de Finanțe. (…) Acest lucru s-a mai discutat pe la colțuri, nimic asumat. Azi am fost vigilenți. Ne așteptam cu o asemenea supriză. (…) Nu știu dacă domnul Ciolacu știa, dar nici nu cred că era străin. Cert e că noi avem informația că autoarea acestui text e doamna secretara de stat. Noi o să avem o discuție cu ministrul de Finanțe (…) E o linie roșie pe care nu o acceptăm. Nu ne asumăm politic o asemenea chestiune. Decizia PNL e că nu se umblă la Pilonul 2 de pensii”, a afirmat Florin Roman.

  • UPDATE 13.35

Lucian Romașcanu, liderul senatorilor PSD, a infirmat într-o declarație pentru G4Media modificarea articolului privind pilonul 2 de pensii. „O reacție lămuritoare: documentul cu amendamente care a circulat nu este asumat de PSD. Amendamentele au fost transmise la guvern și vor fi făcute public în cel mai scurt timp”.

Știrea inițială

Mai mulți parlamentari PSD propun, printr-o serie de amendamente la proiectul de lege privind măsurile fiscale și de reducere a cheltuielilor bugetare pe care Guvernul își va asuma răspunderea, să se elimine obligativitatea aderării la Pilonul 2 de pensii, iar participanții actuali să ceară în scris că vor să rămână în sistem, astfel vor rămâne asigurate în sistemul public, și ca băncile să plătească o taxă de 2% din cifra de afaceri, în 2024 și 2025, arată un document obținut de Economedia și G4Media.

Amendamentele făcute de parlamentari PSD sunt trimise în analiză la Guvern, a declarat pentru Economedia și G4Media Lucian Romașcanu, liderul grupului senatorilor PSD.

Social-democrații le-ar fi propus și liberalilor să susțină aceste măsuri, iar surse liberale afirmă că mai mulți liberali s-au opus.

Aderarea la Pilonul 2 să nu mai fie obligatorie

Parlamentarii PSD propun ca aderarea la un fond de pensii privat să nu mai fie obligatorie: „Se impune adoptarea de măsuri pentru modificarea Legii 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, în sensul eliminării obligativității de aderare la un fond de pensii”.

Aceștia propun ca o persoană să devină participant la un fond de pensii dacă semnează din proprie inițiativă un act de aderare individual.

Totodată, ei propun ca persoanele care au aderat deja până la data de 1 ianuarie 2024 să opteze individual, în scris, pentru a rămâne participant la fondul de pensii unde figurează în evidențe până cel târziu la data de 31 martie 2024.

Persoanele care nu își exprimă opțiunea de aderare la fondul de pensii unde se află în evidențe rămân asigurate în sistemul public de pensii.

Valoarea activului personal existent în contul participanților care nu și-au exprimat opțiunea de a rămâne în fond de pensii unde figurează în evidență, până cel târziu la data de 31 martie 2024, rămâne în administrarea fondului de pensii.

Pentru persoanele fizice care au obligația asigurării în sistelul public de pensii începând cu data de 1 ianuarie 2021, contribuția de asigurări sociale reținută se valorifică integral la sistemul public de pensii, până la exercitarea opțiunii privind aderarea la un fond de pensii.

Parlamentarii argumentează prin faptul că în martie au existat tendințe de scădere a ratei de rentabilitate a fondurilor de pensii. Cu toate acestea, parlamentarii nu explică faptul că fondurile de pensii funcționează prin acumulare de fonduri și investiții pe termen lung și, deși sunt supuse volatilității pe termen scurt, ele aduc randamente pe termen lung. Conform Studiifinanciare.ro, administratorii celor 7 fonduri de pensii administrate privat (Pilonul 2), la care contribuie obligatoriu peste 8 milioane de angajați din România, au obținut un randament de 10% în perioada 5 ianuarie 2023-15 septembrie 2023, relevă calculele bazate pe date ale Autorității de Supraveghere Financiară. Este o creștere substanțială care depășește nu doar media dobânzilor pentru depozite sau randamentele medii ale tilturilor de stat, dar și inflația, situație rară în istoria sistemului. În perioada 1 ianuarie 2023- 31 august 2023 inflația a fost de doar 4,9%, ceea ce înseamnă că sistemul de pensii administrate privat a livrat un randament real pozitiv de 5%.

În plus, parlamentarii spun că „la Pilonul I de pensii toate plățile de contribuții efectuate de către beneficiari sunt garantate de stat”. Cu toate acestea, ei nu menționează că, la Pilonul 2, fondurile de pensii private garantează faptul că participantul va încasa cel puțin valoarea contribuțiilor plătite în momentul în care va ieși la pensie.

Amendamentul propus:

La finalul lunii martie 2023 existau înscrise în Registrul Electronic al Autorității de Supraveghere Financiară șapte fonduri de pensii pentru Pilonul II de pensii care erau administrate de șapte administratori privați ale căror active financiare erau încredințate la trei bănci comerciale din România cu rol de depozitari.

Valoarea activelor financiare ale celor șapte fonduri de pensii administrate privat a fost de 103,22 miliarde lei la finalul lunii martie 2023 în creștere față de luna martie 2022 cu 15,46% iar față de decembrie 2022 a fost de 7%. În aceeași perioadă de timp numărul participanților în sistemul de pensii administrate privat la 31 martie 2023 a fost de 8,04 milioane participanți în creștere față de 7,96 milioane la finele anului anterior, respectiv o creștere 0,08 milioane de participanți.

Contribuția medie pe participant la finele lunii martie 2023 a fost de 249 lei/participant în creștere față de 31 decembrie 2022 cu 12 lei/participant față de finele anului precedent  în timp ce valoarea medie a unui activ financiar pe participant deținut la fondul de pensii administrate privat a fost de 12.838 lei/participant ceea ce evidențiază un raport între valoarea activului financiar și contribuția participantului cu mult inferior peste nevoie participanților în caz de plată a activului net pentru situații de pensionare, invaliditate și deces.

Ratele de rentabilitate la cele șapte fonduri de pensii administrate privat au înregistrat ușoare tendințe de scădere la finele lunii martie 2023 față de finele lunii martie 2022 prezentate în tabelul de mai jos:

Denumire fond de investiții administrat privatRata rentabilității martie 2022Rata rentabilității martie 2023
Aripi4.9447%4.8638%
AZT Viitorul Tău4.6279%4.3737%
BCR4.4923%4.2915%
BRD3.5920%3.9216%
Metropolitan Life4.7203%4.5408%
NN4.7045%4.4428%
Vital4.8641%4.6622%

Participanții la fondurile de pensii administrate privat au fost obligați inițial prin Legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat să contribuie obligatoriu inițial cu un procent de 2% din valoarea contribuției sociale de 25% fără ca aceștia să aibă posibilitatea să își exprime opțiunea de aderare la fondurile de pensii administrate privat pentru ca mai apoi începând cu data de 1 ianuarie 2018 contribuția la fondurile de pensii administrate privat să devină obligatoriu 3,75% iar riscurile asumate de participanți în astfel de situații sunt inclusiv cele de diminuare a valorii activului net.

La Pilonul I de pensii riscurile participanților la fondul de pensii administrate de Stat sunt mult diminuate ca urmare a faptului că toate plățile de contribuții efectuate de către beneficiari sunt garantate de stat iar prin facilitarea opțiunii de aderare a participanților la Pilonul I sau Pilonul II de pensii, participanții ar putea să își realizeze un management corespunzător atât din perspectiva managementului riscurilor cât și din perspectiva creșterii valorii plății activelor nete în situații de pensionare, invaliditate și deces. Astfel, se impune adoptarea de măsuri pentru modificarea Legii 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, în sensul eliminării obligativității de aderare la un fond de pensii.

Băncile să plătească o taxă de 2% pe cifra de afaceri, în 2024 și 2025

Guvernul a propus ca băncile să plătească și ele o taxă de 1% pe cifra de afaceri, până în 2026, inclusiv, dar parlamentarii PSD propun ca pentru bănci taxa să fie de 2% în 2024 și 2025.

Amendamentul propus:

„Întrucât cifra de afaceri asupra căreia se aplică cota de impozit cuprinde elemente determinate pe o bază “netă”, având în vedere specificul acestor contribuabili, este necesar aplicarea unei cote mai mari, respectiv de 2% pentru primii doi ani și 1% începând cu data de 1 ianuarie 2026.

(1) Prin excepție de la art. 18^1, instituțiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:

  1. 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 inclusiv;
  2. 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026”.

Impozit pe tot sectorul de petrol și gaze, indiferent de cifra de afaceri

Prin excepție de la art. 18^1 se instituie un impozit suplimentar pentru contribuabilii care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale. Anterior, această taxă era impusă doar pentru companiile cu afaceri peste 50 de milioane de euro.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Comentarii

  1. Proiectul conține peste 80 de pagini de modificări alambicate cu trimiteri la diverse articole care au suferit la rândul lor modificări în trecut dar a căror conținut nu e specificat în mod concret necesitând o muncă titanică de descifrare . Mă limitez doar la paginile 71-73 privitor la restricționarea plăților în numerar și instituirea plafonului de casă fără nicio justificare și aș sugera consultanților fiscali care tot apar pe la TV să aproximeze și să ne spună cât de mare este pleașca oferită băncilor. Probabil mult mai mare decât impozitul pe cifra de afaceri prevăzut doar pentru 2 ani.

  2. Mari probleme cu gramatica. Nu e zi lăsată de Dumnezeu că să nu vă luați la trântă cu gramatica. Nu mai semnalez greșelile. Să le găsiți dvs..

  3. Mi se pare corect să ia decizia cetățeanul, nu statul în locul lui!
    Dacă eram Premier, luam decizia de suspendare a virărilor de bani din CAS către Pilonul II cu termen clar de până reușim să picam sub 3% deficit bugetar.

    • Corect.
      Sa ia atunci si cetateanul decizia de a da el personal toate darile catre stat – Impozite, CAS, CASS,Somaj, TVA, Accize etc. sa nu se retina de catre angajatori si comercianti ci cetatenii sa ia decizia sa dea ei banu catre stat la fiecare achizitie si salariu primit.
      EGALITATE PANA LA CAPAT. LASATI CETATENII SA EI DECIZIILE ACESTEA.

  4. masurile de reducere ale cheltuielilor bugetare si in special ale salariilor babane din sistem sunt glume in comparatie totusi cu cele care vizeza mediul privat. psd ramane in continuare o nenoricire pentru tara si neam. o zdreanta de partid populat cu golani si golance (tov ciolacu : umbla vorba ca dupa divort ati adus langa dvs o missa…puteti aduce si cucuveaua din cotroceni dar nu o bagati in anre cu salariu de la mine si nu pompati tot din banii mei in firmultza de kkt a prietenei missei care se umfla de la o maslina de 6000 lei CA la 5.4 mil…ca ne ciocnim!). ajutat azi si de un pnl ajuns in canalele insalubre ale politicului. dar…ramanem in continuare un popor de idioti care voteaza in nestire psd un partid care se pi sha necontenit pe toti!

  5. @Aurel, foarte corect. O gandire de dreapta pur. Doar ca n-o sa auzi dreapta s-o spuna vreodata pan’ la capat, cum ai spus-o tu. (azi ma regandeam la acest aspect)

    “Daca tot platesc pensia pt. mama, de ce sa mai treaca banii aia si prin mainile Statului..?” Universal valabil cu tot ce-ai mai enumerat.

    Dupa cum v-am insirat, middleman-ismul distruge omenirea. Trebuie sa va hotarati, va place cu intermediar, platiti pretul, nu, platiti pretul.

    Mai avem pana la democratie directa, singura forma de democratie reala.

    Oricum, ‘neoneo’ au preluat niste idei socialiste, le-au mutilat si ajustat tot in favoarea lor. Banii aia se duc la Bursa sau in Big Pharma. Daca dau rateuri, cum se tot vede, mai muncesti un an…

  6. Nemaipomenind de faptul ca daca Big Pharma omoara oameni, nu-i nimeni vinovat, banii i-au incasat. Tratezi cancerul cu cancer, nu prea se pupa…

    Oricum, despre boala nu va mai vorbesc, ca nici nu prea am voie. Ai comis-o, asumati-o.

    Sunt doar doua variante : Ori e D-zeu de vina, ori esti tu. Cum presupunem ca D-zeu nu greseste, ramane una singura… Acum, ca omul n-are liber arbitru… Chiar traim un paradox. Somn usor.

  7. O cheamă Daniela. Daniela Pescaru. Si pe site ma MF nu are poza, nu are CV nu are DA nu are DI. Cine e Daniela? Si cum a ajuns sa fie interesata de banii mei? Care în loc să ajungă la stat sunt virați în contul meu personal? Hoții!

  8. Poftim primata … Un simplu exemplu de persoana fara… Metoda ‘praf in ochi’, ii arde tare orice forma de adevar… Miseii slujesc ticalosia pt. ca in ticalosie zace sclavia iar sclavia-i hrana lor.

  9. Focalizati-va pe ‘hoti’, de ce suntem furati va depaseste… O Societate cu Zero Spirit Civic si Zero Gandire Critica.

    Aruncati gunoaiele precum maimutele cojile de banane… Dar sunteti Creatie Divina ! :))

    Va plangeti de spitale dar il lasati pe Negoita sa puna incalzire prin pardoseala in biserici, ca asa mergea Iisus… Gradul de ipocrizie, bezna absoluta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *