Sursa foto: https://twitter.com/ITUBDTDirector
Americanca Doreen Bogdan-Martin a fost aleasă în funcţia de secretar general al Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU), pentru următorii patru ani. Ea a fost aleasă joi, la scrutinul organizat la cea de-a 21-a ediţie a Conferinţei Plenipotenţiarilor ITU, eveniment ce are loc la Bucureşti până pe 14 octombrie.
Astfel, în urma opţiunilor de vot acordate de toate statele-membre ITU, Doreen Bogdan-Martin a obţinut 139 dintre sufragii, în timp ce candidatul din Federaţia Rusă, Rashid Ismailov, a obținut de 25 de voturi.
Este prima femeie care ajunge în această funcție, pe care americanii nu au mai deținut-o din 1965.
În ultimii opt ani, şefia Uniunii Internaţionale a Comunicaţiilor a aparţinut Chinei, prin Houlin Zhao.
Cine este Doreen Bogdan-Martin
Doreen Bogdan-Martin are 30 de ani de experienţă în domeniul informaţiei şi comunicării, în sectorul tehnologiilor, al relaţiilor guvernamentale şi în organizaţii multilaterale. Este căsătorită, are patru copii şi vorbeşte fluent franceză şi spaniolă.
Pe plan educaţional, este masterandă a Universităţii Americane – Şcoala de Servicii Internaţionale, în Politici de comunicaţii internaţionale, şi licenţiată a Universităţii din Delaware. Din anul 2019, Doreen Bogdan-Martin ocupă funcţia de director al Biroului de Dezvoltare în Telecomunicaţii al ITU.
Cine este candidatul Rusiei
Candidatul Rusiei, Rashid Ismailov, este un om cu vechime în domeniul telecomunicațiilor la Ericsson și Nokia, care a fost, de asemenea, primul vicepreședinte non chinez la Huawei Technologies și ministru adjunct al telecomunicațiilor în Rusia.
Ce este Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor și ce importanță are
Potrivit Bloomberg, Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor a căpătat un rol mai important în timpul celor aproape opt ani de conducere chineză, pe fondul amenințărilor apariției așa numitului „splitnet” – o diviziune globală între un internet care circulă liber în Occident și unul mai restricționat în țările autoritare.
Înainte de vot, experții americani spuneau că se tem că guvernele autoritare, precum cele din China și Rusia, ar putea folosi UIT ca metodă de a impune un control guvernamental mai mare asupra internetului.
Administrația Biden și-a intensificat recent eforturile pentru a asigura o victorie a SUA, președintele Joe Biden publicând săptămâna trecută o declarație de susținere pentru Doreen Bogdan-Martin.
Sub conducerea lui Houlin Zhao, China și-a sporit influența asupra grupurilor de studiu ale UIT care fac recomandări privind standardele, pe lângă creșterea numărului de angajați chinezi în cadrul agenției ONU, potrivit unui raport din martie al Heritage Foundation, un think tank conservator din SUA. ITU a devenit o „componentă critică a efortului Chinei de a domina stabilirea standardelor” pentru a favoriza companiile chineze, în special Huawei, potrivit raportului.
Istoria Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor
Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor este o agenție ONU care elaborează standarde globale pentru telefoane mobile, conectivitate la internet și tehnologie prin satelit, împreună cu cele 193 de state membre şi cu peste 900 de membri din rândul companiilor, al universităţilor şi al organizaţiilor internaţionale şi regionale.
Primele standarde tehnice de televiziune ale ITU au fost publicate în 1949. În anul 2000, au fost convenite specificațiile tehnice pentru sistemele 3G, permițând pentru prima dată interoperabilitatea deplină a sistemelor mobile și punând bazele unor dispozitive fără fir de mare viteză, capabile să gestioneze conexiunea de voce și de date la internet.
ITU afirmă că extinderea internetului de la primele modemuri la broadband se datorează în mare măsură standardelor sale.
Totuși, arată Bloomberg, modul în care este gestionat acum internetul în acest moment este stabilit mai degrabă de două grupuri cu sediul în Statele Unite decât de ITU.
Este vorba de Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN), o organizație non-profit, care alocă nume de domenii și adrese IP cu scopul de a asigura un internet “fără frontiere” pentru toți, și de Internet Engineering Task Force, în care se poate înscrie oricine, care elaborează standarde deschise prin “consens aproximativ” și stabilește protocoale de internet care stau la baza e-mailului, printre altele.