Foto: Pexels/Pixabay
Economiștii și marile bănci din România încep să reducă prognoza de creștere economică pentru 2024, după ce datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică au arătat o încetinire suprinzătoare a creșterii Produsului Intern Brut, deși așteptările erau îndreptate către o creștere puternică susținută de consumul viguros.
Datele INS arată că economia României a înregistrat o creștere de numai 0,1% în al doilea trimestru din 2024 față de trimestrul anterior, deși față de trimestrul similar din 2023 creșterea a fost de 0,8%, mult sub așteptările pieței de 2,3%. Astfel, Produsul intern brut al României a crescut în trimestrul al doilea din 2024 față de primul trimestru al anului cu 0,1%. Așteptările privind creșterea trimestrială erau la 1,7%. Astfel, datele arată o încetinire puternică. Per total, în primul semestru din acest an, Produsul intern brut a crescut cu 0,7% comparativ cu semestrul I 2023, pe seria brută şi cu 1,5% pe pe seria ajustată sezonier. În plus, datele pentru primul trimestru au fost revizuite în scădere de la 0,5% la 0,1%.
România a fost una dintre țările din Uniunea Europeană care a înregistrat cea mai mică creștere a PIB-ului în termeni de volum în al doilea trimestru al anului 2024. Alte țări care au înregistrat creșteri mici sunt Cehia (0,4%), Slovenia și Olanda (0,8%), precum și Italia (0,9%).
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
| 2024Q2 | |
| Polonia | 4.0 |
| Cipru | 3.7 |
| Spania | 2.9 |
| Slovacia | 2.1 |
| Bulgaria | 2.0 |
| Portugalia | 1.5 |
| Lithuania | 1.4 |
| Ungaria | 1.3 |
| Belgia | 1.1 |
| Franța | 1.1 |
| Italia | 0.9 |
| EU | 0.8 |
| Olanda | 0.8 |
| România | 0.8 |
| Slovenia | 0.8 |
| Zona euro | 0.6 |
| Cehia | 0.4 |
| Austria | 0.0 |
| Suedia | 0.0 |
| Estonia | -1.7 |
| Irlanda | -1.4 |
| Finlanda | -0.7 |
| Letonia | -0.4 |
| Germania | -0.1 |
Sursă: Date Eurostat
Bugetul de stat pentru 2024 este construit pe o creştere de 3,4%. Comisia Europeană estimează o creștere de 3,3% pentru economia României în acest an.
Premierul Marcel Ciolacu spunea anterior că România va avea în acest an cea mai mare creștere economică din UE, bazată pe investiţii şi nu pe consum. El își menține chiar și acum aceste așteptări. „Anul nu s-a încheiat. România va avea cea mai mare creștere economică din UE la final de an”, a transmis pentru Profit.ro premierul Ciolacu. Ce are România în schimb este a doua cea mai mare inflație din UE.
Date dezamăgitoare față de așteptări
ING Research arăta anterior că se aștepta la o accelerare a creșterii anuale a PIB-ului în trimestrul al doilea la 2,7%, deoarece consumatorii români și-au menținut valul de cheltuieli în al doilea trimestru. Erste, banca mamă a BCR, arăta că consumul robust sugerează o accelerare a PIB real în trimestrul doi din 2024 și se aștepta la un avans de 1,7% de la trimestru la trimestru.
Și Banca Națională a României se aștepta la „o creștere economică trimestrială ceva mai robustă în trimestrul 2 2024 decât se anticipase anterior”.
Care ar putea fi motivele pentru încetinire?
Băncile arată că consumul privat a rămas probabil puternic în al doilea trimestru din 2024, alimentat de creșterea persistentă a salariilor și de activitatea de creditare, având în vedere că vânzările cu amănuntul au avut o evoluție destul de puternică în acest trimestru, iar indicatorii de încredere indică în aceeași direcție. În zona de comerț, evoluția cea mai bună a avut-o comerțul cu amănuntul care a crescut anual cu aproape 10% în termeni reali în trimestrul al II-lea, în timp ce celelalte două componente, comerțul cu ridicata și de autovehicule au fost mult mai ezitate, conform datelor pe lunile aprilie și mai publicate până în present.
Investițiile ar trebui să susțină în continuare creșterea, deși contribuția anuală este posibil să se tempereze.
În schimb, probabil creșterea a fost trasă în jos de exporturile nete, care au continuat probabil să dezamăgească, având în vedere deficitul comercial care s-a adâncit în trimestrul 2 din 2024.
În plus, stocurile ar fi putut juca, de asemenea, un rol.
Sectorul construcțiilor a avut o contribuție negativă la rata anuală de creștere în trimestrul precedent, dar dacă ne uităm la datele de înaltă frecvență, ar trebui să ne așteptăm la o cifră pozitivă în trimestrul al doilea. Construcțiile rezidențiale și comerciale au fost un obstacol în calea producției, în ciuda rezultatelor bune înregistrate în proiectele de inginerie civilă.
De asemenea, se așteaptă ca producția industrială să înregistreze o contribuție negativă, cele mai recente cifre indicând o scădere anuală de 1% pe serie brută. Însă, având în vedere datele surprinzător de pozitive publicate recent pentru luna iunie, efectul negativ așteptat ar trebui să fie de o amploare mai mică decât se preconiza anterior.
Pe de altă parte, serviciile pentru întreprinderi par să fi recuperat ceva teren în al doilea trimestru. Acestea au reintrat în teritoriu pozitiv în trimestrul al II-lea (conform cifrelor pe lunile aprilie și mai), înregistrând o creștere anuală de 3% în termeni reali susținută în principal de activitățile de ”depozitare”, ”transporturi aeriene”, ”editare” (include și parte de editare software), ”servicii profesionale, științifice, tehnice”, ”arhitectură & inginerie”, ”închirieri”, ”mentenanță clădiri”, ”producție cinematografică, tv”. Serviciile pentru populație au rămas lipsite de strălucire.
În cele din urmă, potențialele întârzieri ale investițiilor ar fi putut fi reflectate mai puternic în raportările din acest trimestru, ceea ce ar fi influențat tiparul din motive mai tehnice.
Noile prognoze de creștere economică
Acum, băncile își refac calculele pentru anul 2024, pe baza datelor dezamăgitoare din al doilea trimestru.
Erste afirmă acum că își revizuiește prognoza de creștere a PIB de +2,6% pentru acest an și estimează o creștere a PIB-ului de 1,4% pentru întregul an, spunând însă că așteaptă datele detaliate care vor fi publicate pe 6 septembrie.
ING și-a revizuit în scădere previziunile pentru creșterea economică a României din acest an de la 2,8% la un nivel „încă optimist” de 2%. „Datele schițează o imagine destul de sumbră a unei creșteri mai lente decât se aștepta. Sunt necesare acum îmbunătățiri vizibile în a doua jumătate a anului pentru ca creșterea să se accelereze în acest an”, arată banca.
Și Libra Bank transmite că va revizui prognoza PIB la nivelul întregului an, iar ajustarea creșterii economice pentru anul 2024 va fi, cu siguranță, una descendentă față de scenariul actual de creștere a PIB, de 2,6%.
ING susține că, dacă a doua jumătate a anului nu depășește vizibil prima jumătate, riscul unei lipse de progres sau chiar al unei încetiniri față de rata de creștere de 1,5% de anul trecut a crescut simțitor.
Libra susține că fragilitatea creșterii economice din prima jumătate a acestui care nu conține încă rezultatele modeste din agricultură (mult mai vizibile în trimestrele al III-lea și al IV-lea), ar putea sugera continuarea seriei de reducere a dobânzii de politică monetară de către Banca Națională a României.
Furtuna perfectă
Așadar, economia României pare că se pregătește pentru furtuna perfectă: o creștere economică mică în 2024, însă un deficit bugetar care ar putea depăși 7% în acest an, un deficit comercial uriaș din cauza consumului puternic bazat pe importuri și o datorie publică în creștere accelerată după un an cu împrumuturi la turație maximă pentru a finanța deficitul.