În timp ce salariile au crescut cu aproximativ 20% în ultimul deceniu, chiria medie în Spania s-a dublat în aceeași perioadă, relatează BBC. Numai în ultimul an s-a înregistrat o creștere de 11%, conform cifrelor furnizate de portalul imobiliar Idealista, iar locuința a devenit cea mai mare preocupare a spaniolilor.
Acest lucru generează, de asemenea, furie, spaniolii ieșind în stradă pentru a cere autorităților să ia măsuri pentru a face locuințele mai accesibile. Sâmbătă, 5 aprilie, mii de persoane au protestat în Madrid și în zeci de alte orașe.
Un raport al băncii centrale a Spaniei a arătat că aproape 40 % dintre familiile care închiriază cheltuiesc în prezent mai mult de 40 % din venitul lor pe locuință.
„Problema actuală este un dezechilibru uriaș între cerere și ofertă”, spune Juan Villén, de la Idealista. „Cererea este foarte bună, economia crește foarte mult, dar oferta scade foarte repede”, a completat acesta, citat e BBC.
Villén oferă exemplul Barcelonei, unde creșterile chiriilor au devenit de notorietate. În timp ce în urmă cu cinci ani nouă familii concurau pentru închirierea unei proprietăți în oraș, acest număr a crescut la 54. În acest timp, costurile de închiriere au crescut cu 60%, adaugă el.
„Trebuie să construim mai multe proprietăți”, spune Villén. „Iar pe partea de închiriere avem nevoie de mai mulți oameni dispuși să își închirieze proprietățile sau dispuși să cumpere proprietăți, să le renoveze și să le pună pe piața închirierilor”, a completat el
Guvernul central a descris situația drept “o urgență socială” și este de acord că lipsa ofertei este cauza crizei, notează BBC. Anul trecut, Ministerul Locuințelor a estimat că țara are nevoie de între 600 000 și un milion de locuințe noi în următorii patru ani pentru a satisface cererea.
Această nevoie de mai multe locuințe a fost accentuată în parte de sosirea imigranților care s-au alăturat forței de muncă și contribuie la creșterea economică a Spaniei.
Ministerul a subliniat, de asemenea, lipsa de locuințe sociale, care, la 3,4% din oferta totală, este printre cele mai scăzute din Europa.
În 2007, la apogeul bulei imobiliare, în Spania au fost construite peste 600 000 de locuințe. Însă costurile ridicate de construcție, lipsa terenurilor disponibile și lipsa forței de muncă au fost factori care au restricționat construcția în ultimii ani, urmând ca în 2024 să fie finalizate doar puțin sub 100 000 de locuințe.
Guvernul a luat măsuri pentru a stimula construcția, alocând terenuri pentru construirea de locuințe la prețuri accesibile, încercând în același timp să se asigure că locuințele publice nu ajung pe piața privată, ceea ce a reprezentat o problemă în trecut.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Dar premierul socialist Pedro Sánchez și-a exprimat, de asemenea, dorința de a interveni pe piață pentru a ține sub control prețurile chiriilor.
La un eveniment recent care a marcat deschiderea a 218 apartamente cu chirie redusă în orașul Sevilia din sudul țării, el a declarat că spaniolii „doresc să acționăm, doresc ca piața imobiliară să funcționeze în conformitate cu legea rațiunii, a justiției sociale, nu cu legea junglei; doresc să se asigure că fondurile vultur și speculatorii nu fac tot ce le place”.
Guvernul central și o serie de administrații locale au identificat cazarea turistică pe termen scurt ca parte a problemei. Anul trecut, în Insulele Canare, Insulele Baleare și în mai multe orașe de pe continent au avut loc proteste ale localnicilor împotriva creșterii numărului de turiști, principala plângere fiind impactul acestora asupra costurilor de închiriere.
Mai multe primării au reacționat anunțând planuri de restricționare a acordării de permise pentru apartamentele turistice, în timp ce Barcelona merge mai departe, revocând licențele tuturor celor aproximativ 10 000 de apartamente pe termen scurt înregistrate în oraș până în 2028.
De asemenea, guvernul Sánchez a promovat în parlament o lege privind locuințele, care include o limitare a chiriilor în așa-numitele zone „cu tensiune ridicată”, unde prețurile cresc fără control. Rezistența politică a făcut ca legislația să fie pusă în aplicare până în prezent doar în regiunile nordice ale Țării Bascilor, Navarra și Catalonia, iar succesul acesteia este supus dezbaterii.
Guvernele regionale și centrale conduse de socialiști au indicat o scădere de 3,7% a costurilor de închiriere în zonele „cu tensiune ridicată” din Catalonia de la introducerea plafonului în urmă cu un an, Barcelona înregistrând o scădere de 6,4%.
Cu toate acestea, criticii avertizează că plafonarea chiriilor a speriat proprietarii și a determinat retragerea de pe piață a mii de proprietăți.
„În ceea ce privește oferta, problema este că toate măsurile luate de guvernele locale sau naționale sunt împotriva proprietarilor”, spune dl Villén. „Chiar și persoanele care construiau proprietăți noi pentru închiriere și-au vândut proprietățile pentru că nu doresc să intre pe piața închirierilor.”
O altă inițiativă propusă de guvernul central care a stârnit dezbateri este un impozit de până la 100% pe proprietățile cumpărate de nerezidenți din afara UE, pe motiv că astfel de locuințe sunt adesea abia locuite. Este vorba despre o măsură care, dacă va fi pusă în aplicare, va afecta puternic cumpărătorii britanici.
Opoziția conservatoare a acuzat guvernul că abordarea sa este prea dură. Cu toate acestea, pe măsură ce furia publică crește cu privire la această problemă, există mulți alții care ar dori ca liderii țării să acționeze mult mai ferm.
Gonzalo Álvarez, de la Sindicato de Inquilinas e Inquilinos, o organizație care militează pentru drepturile chiriașilor, este de acord că lipsa de locuințe disponibile este o problemă, dar insistă că a construi mai multe nu este soluția.
„Există o lipsă de locuințe deoarece locuințele sunt deturnate – pe de o parte apartamentele turistice, iar pe de altă parte toate apartamentele goale care aparțin fondurilor vultur și băncilor”, spune el. “Deci nu este nevoie să construim mai multe, nu este necesar. Dar locuințele pe care le avem au fost deturnate”.
Organizația sa dorește ca guvernul să impună proprietarilor reduceri drastice obligatorii ale chiriilor și amenință cu orchestrarea unei greve naționale a chiriașilor, în cadrul căreia participanții ar refuza să își plătească chiria.
„Guvernele [centrale și locale] nu stabilesc nicio limită”, spune Álvarez. “Deci, cine o va face? Va trebui să o facem noi”.