Studiu: Circa 13% dintre români iau în calcul să țină banii la saltea în 2023, mai puțin față de 18% la nivel european. În topul cetățenilor care țin banii la saltea se numără nemții, iar la polul opus sunt englezii

Circa 13% dintre români iau în calcul să țină banii la saltea în 2023, mai puțin față de 18% la nivel european, potrivit unui studiu Revolut și Dynata. Cel mai mare procent al răspunsurilor favorabile acestui comportament se înregistrează în Germania (26%), iar cel mai mic în Regatul Unit (11%). La nivel european, femeile preferă economiile în cash mai mult ca bărbații (19% față de 17%), iar opțiunea „banilor ținuți la saltea” este, cum era previzibil, influențată de vârstă – procentul crește de la 15,6% (18-24 de ani) la aproape 20% (peste 45 de ani). 

În România, diferența dintre cele două genuri în această privință este și mai mare (16% la femei față de 10% la bărbați), dar mediile sunt inferioare celor înregistrate în rândul consumatorilor europeni, pentru fiecare gen. Surprinzătoare este inversarea preferinței pentru numerar la segmentele de vârstă, unde, contrar trendului european, cei mai tineri (18-24 de ani) preferă să țină banii la saltea într-o proporție mai mare (18%) decât cei peste 55 de ani (11%). O explicație posibilă este aceea că segmentele mai mature de populație sunt mai preocupate de economisire și mai familiarizate cu produsele financiar-bancare sau cu instrumentele de investiții.

Potrivit studiului, la nivel regional, românii din vestul țării sunt mai degrabă susținătorii banilor pe card sau la bancă, doar 8% indicând banii la saltea drept una dintre variantele de a-și gestiona fondurile în 2023. La polul opus se află, cu 14%, respondenții din nord-estul țării și Muntenia. 

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Cum va arăta 2023

Lecțiile pandemiei și ale instabilității financiare și crizei energetice din 2022 își fac efectul, iar comportamentul financiar al europenilor se anunță unul prudent, în următoarele 12 luni. În 2023, europenii par mai degrabă preocupați să își protejeze bunurile și proprietățile imobiliare, sănătatea sau chiar viața decât să investească în noi instrumente financiare sau să își crească nivelul de îndatorare prin împrumuturi și credite. 27% dintre respondenți intenționează să economisească, iar britanicii și românii sunt cei mai interesați să pună bani deoparte (36%), urmați de francezi (35%). 

Reprezentanții ambelor genuri sunt la fel de interesați să facă economii (27%), în timp ce categoria de vârstă cea mai preocupată de economisire, la nivel european, este reprezentată de segmentul 18-24 de ani (33%). În România, și bărbații și femeile manifestă un interes ridicat pentru economisire, depozitele de economii fiind pe primul loc în opțiunile lor privind instrumentele financiare luate în calcul în 2023, cu 35% dintre respondenți, în rândul femeilor, respectiv 36% dintre bărbați. În ceea ce privește topul pe regiuni al românilor orientați spre economisire, pe primul loc se află sud-estul țării (42%), urmat de București-Ilfov (39%) și sud-vestul țării, inclusiv Oltenia (38%). 

Studiul Revolut și Dynata mai arată că vremurile bune ale creditului ipotecar par să fi apus. Acesta se dovedește a fi instrumentul financiar cel mai puțin luat în calcul în 2023 de europeni, inclusiv de români. Doar 3% dintre intervievați ar fi interesați de obținerea unui astfel de produs, cu cea mai scăzută intenție de cumpărare în Franța (0,6%) sau România (1%) și cea mai ridicată în Lituania sau Spania (5,4%). Segmentul de vârstă 25-34 încă mai dă o șansă acestui instrument financiar (5,1%), la nivel european, aceeași categorie care înregistrează un procent superior mediei pieței și în România (1,50% față de 1%). Acest interes scăzut este întreținut atât de regimul proprietății, cât și de costul finanțării achiziției de locuințe. România este țara europeană cu cei mai mulți proprietari de locuințe (95%, în 2021, conform Eurostat), în timp ce Germania are cea mai scăzută rată de proprietari (49,5% față de 50,5% chiriași), media europeană fiind de 70% proprietari vs. 30% chiriași.