Angajații din România nu pun accent pe educația financiară: 4 din 10 români spun că utilizează până la 90% din venitul lunar, peste 92% dintre angajații cu venituri de peste 10.000 lei lunar consideră că economisirea nu este importantă, iar circa 17% angajați au susținut că utilizează peste 90% din venitul lunar, arată datele unui studiu realizat de Centru de Formare APSAP.
Doar 60% dintre românii angajați afirmă că sunt moderat mulțumiți de modul în care își administrează cheltuielile.
„Studiul nostru arată că doar 8% din angajații cu venituri de peste 10.000 lei lunar consideră economisirea foarte importantă. Practic, indiferent dacă provin din mediul urban sau rural, cei mai mulți angajați cu venituri ridicate nu consideră economisirea o prioritate. Această tendință poate sugera un nivel de confort financiar crescut, care îi face mai puțin preocupați de gestionarea prudentă a banilor pe termen lung. În același timp, poate fi și rezultatul unui consum orientat către îmbunătățirea calității vieții, fără o planificare financiară riguroasă. Totuși, educația financiară este esențială, inclusiv pentru angajații cu venituri ridicate, care, în absența unor obiceiuri de economisire și planificare, pot subestima importanța gestionării prudente a banilor. Confortul financiar de moment nu poate substitui siguranța pe termen lung”, punctează Bogdan-Costin Fârşirotu, preşedintele Centrului de Formare APSAP.
Sursa foto: Centrul de Formare APSAP
Ce fac angajații români atunci când rămân fără bani
Atunci când nu au bani, 74% dintre respondenți spun că renunță la unele cheltuieli, aproape 22% folosesc economiile sau un card de credit, iar 4% împrumută bani.
Totuși, 42% spun că aleg mai des să cheltuiască pe nevoi decât pe dorințe atunci când trebuie să aleagă, iar 60% se declară satisfăcuți de modul în care își gestionează cheltuielile.
Aproape 63% dintre respondenți declară că nu au investit niciodată în vreun instrument financiar, cum ar fi investiții pe piața de capital, fonduri mutuale, criptomonede sau imobiliare.
Pe ce cheltuiesc românii banii: sănătatea nu e prioritară pentru cei mai mulți tineri
Peste 36% dintre angajații respondenți spun că își monitorizează cheltuielile săptămânal, iar 13% că nu le monitorizează deloc.
Peste 71% dintre bărbați susțin că își urmăresc cheltuielile zilnic sau săptămânal, comparativ cu 57% dintre femei.
În ceea ce privește tipurile de cheltuieli, bărbații cheltuiesc cel mai mult pe divertisment și îmbrăcăminte, iar femeile plătesc sume mai mari atunci când vine vorba de educație, sănătate și animale.
De asemenea, femeile sunt mai predispuse să fie atrase de promoții și oferte – 11% dintre acestea au indicat acest lucru, comparativ cu doar 5,5% dintre bărbați, ceea ce sugerează o sensibilitate (atenție) crescută față de prețuri și oportunități de economisire pe termen scurt.
Persoanele de peste 60 ani au drept reocuparea principală financiară sănătatea
Prioritizarea cheltuielilor diferă în funcție de vârstă, iar pentru persoanele de peste 60 de ani, sănătatea reprezintă principala preocupare financiară.
Circa 83%dintre respondenții cu vârste de peste 60 de ani sunt nevoiți să aloce sume considerabile pentru îngrijirea sănătății. Acestea includ tratamente medicale, controale periodice și transport în scop medical.
Dată fiind situația celor de peste 60 de ani care își prioritizează sănătatea în funcție de problemele de sănătate connform studiului, se indică o dependență financiară majoră de servicii medicale
Speranța de viață în România este mult mai scăzută comparativ cu media europeană, vârstnicii confruntându-se cu multiple boli cronice, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul sau afecțiunile cardiovasculare.
„Persoanele în vârstă se confruntă, din păcate, cu o presiune financiară considerabilă în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate, iar acest aspect este deopotrivă îngrijorător și trist. Peste 52% dintre tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani acordă prioritate cheltuielilor pentru divertisment și activități recreative. În schimb, pentru generațiile mai în vârstă, situația financiară este considerabil mai dificilă. Veniturile persoanelor de peste 60 de ani rareori depășesc pragul de 3.000 de lei, iar o proporție semnificativă a acestora este alocată serviciilor medicale”, a declarat Anca Bașturea, analist în cadrul Centrului de Formare APSAP.
Doar 38% dintre cei cu vârste între 18 și 25 de ani au declarat că prioritizează cheltuielile legate de sănătatea lor.
În rândul tinerilor, adoptarea unui stil de viață sănătos și conștientizarea importanței prevenției sunt frecvent subevaluate, ceea ce conduce la o neglijare a sănătății pe termen lung.
În ceea ce privește nivelul de studii, datele arată că 80% dintre respondenții din mediul rural cu venituri sub 2.000 de lei au doar liceul finalizat, comparativ cu 11% dintre cei din mediul urban care se află în aceeași categorie de venituri.
Studiu a fost realizat pe un eșantion de 1.529 de angajați din mediul urban și mediul rural.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
Foto de Anna Shvets de pe pexels.com
