Nivelul de educație financiară al populației României este de 21% din total, în timp ce nivelul mediu al UE este de 52%, conform unui studiu al S&P Ratings. Acest lucru se reflectă în principal prin amânarea constantă a planificării financiare, activitate care, alături de controlul stomatologic, este cel mai des amânată de români, după cum reiese dintr-un studiu realizat de Aegon România.
Planificarea financiară la care face referire studiul este cea pe termen lung; pe termen scurt, românii sunt atenți la modul în care își gestionează bugetul propriu. Cercetarea arată că majoritatea românilor, cu precădere familiile moderne (părinți 30-44 ani, cu studii și venituri medii sau mari) știu exact ce venituri generează (79%) și și-au făcut o rutină din a plăti întotdeauna facturile la timp (90%), însă grija lor pentru siguranța financiară nu se numără printre priorități. Cei mai mulți își administrează cu responsabilitate veniturile pe termen scurt, ceea ce îi lasă descoperiți când vine vorba de „bani albi pentru zile negre”. Același studiu mai arată că 60% dintre români nu au un plan de rezervă în caz de boală sau accident, iar 70% dintre aceștia nu știu ce consecințe financiare ar avea decesul, îmbolnăvirea sau implicarea lor într-un accident.
„Am văzut din acest studiu că românii sunt atenți la modul în care își gestionează banii, sunt grijulii cu ziua de azi, însă prea puțini au planuri financiare pentru ziua de mâine. Ei bine, când vorbim despre educație financiară tocmai la asta ne referim – la o planificare atentă și disciplinată a bugetului personal și la decizii atent cântărite când e vorba de satisfacerea nevoilor și dorințelor. Educația financiară este deopotrivă importantă și binevenită pentru adulți și copii”, spune Sînziana Maioreanu, CEO Aegon România.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Dacă planificarea financiară este o activitate nedorită, românii preferă cel mai des să meargă la cumpărături și în vizită la rude, conform studiului. De altfe, inclusiv făcutul de curățenie în casă și studiatul sunt activități mai plăcute decât cele care țin de educația financiară.
”Un plan de rezervă poate însemna un depozit de câteva salarii puse deoparte pentru cheltuieli neprevăzute, dar și să faci investiții în propria educație, să ai un plan suplimentar pentru pensie, o asigurare de viață sau plan de siguranță financiară în caz de îmbolnăvire sau accident. Câți dintre noi ne punem serios întrebarea – Dacă mâine m-aș îmbolnăvi sau aș suferi un accident, ar putea ai mei să se descurce singuri, fără veniturile mele întregi o perioadă bună de timp? Aș avea cum susține cheltuielile casei, plus medicamente, tratamente, deplasări? Ne e teamă și de întrebare și de răspuns”, mai spune Sînziana Marioreanu.
Cercetarea s-a desfășurat în februarie 2022 și a inclus circa 600 de respondenți cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani, dintre care 70% cu copii. Eșantionul este eterogen din punct de vedere al studiilor, venitului și statusului relațional. Respondenții provin din toate zonele țării și locuiesc în orașe sau în apropierea acestora. Aegon România a creat și un ghid de educație financiară, disponibil online.