Telemunca nu mai este obligatorie, iar angajatorii își pot chema angajații înapoi la birou full-time, după încheierea stării de alertă. Consultant de business: Dacă vor fi obligați să revină 5 zile la birou, mulți își vor da demisia

Odată cu ridicarea stării de alertă, telemunca nu mai este obligatorie, potrivit unui anunț al ministrului Muncii, Marius Budăi. Companiile vor putea decide împreună cu angajații dacă aceștia vor lucra într-un sistem hibrid sau dacă se vor întoarce 5 zile pe săptămână la birou. Baza legală pentru continuarea muncii de la distanță/telemuncă este Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă, care impune părțior obligația de a încheia un act adițional de telemuncă în condițiile prevăzute de legea mai sus menționată, potrivit avocaților de la Dentons.

Doru Șupeală, consultant de marketing și business, a declarat că vom putea vedea din ce în ce mai mulți angajați care își vor da demisia dacă angajatorul va decide să îi cheme la birou full-time.

„Legislația este depășită. În cei doi ani nu s-a gândit nimeni să actualizeze legislația, astfel că totul va ține de relația dintre oameni și companii. Cu siguranță cele mai inteligente companii vor alege varianta hibridă, în care vor da oamenilor posibilitatea de a alege și decide sub ce formă, în ce calendar și între ce ore vor merge la birou. Din păcate nu o să vedem peste tot această abordare. Există organizații în care presiunea de a se întoarce la birou a existat dinainte de a se ridica restricțiile. Există mulți oameni care sunt foarte deciși că, dacă li se impune un program de 5 zile pe săptămână la birou, să renunțe și să își caute un alt angajator”, a declarat Doru Șupeală pentru Economedia.

Acest lucru este valabil doar pentru angajații care lucrează în domenii foarte căutate, unde există deja un deficit, așa cum este în domeniul IT. Este legal ca angajatorii să își poată chema angajații la birou, în funcție de tipul contractului de muncă, în cazul în care nu a fost actualizat în timpul celor doi ani de pandemie.

Analize Economedia

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

„Sunt domenii în care nu sunt atât de competitive, unde oamenii sunt captivi și atunci vor fi nevoiți să revină la birou, sunt alte companii din IT sau din meserii creative unde angajații au multiple opțiuni și pot oricând să schimbe jobul. Mai mulți angajați au spus că dacă vor fi obligați să vină la birou 5 zile pe săptămână își vor da demisia”, precizează Doru Șupeală.

Astfel piața muncii s-ar putea confrunta cu valuri de plecări, angajații fiind obișnuiți cu un program mai flexibil, în care reușesc să ducă până la bun sfârșit obligațiile jobului. Există totuși și angajați care abuzează de acest stil de lucru de acasă, care încheie mai multe contracte de muncă și livrează un volum de muncă mai mic.