Foto: Pixabay
O treime din firmele de construcții chestionate de Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) au spus într-un sondaj că au făcut concedieri ca urmare a reintroducerii obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), începând cu luna noiembrie 2023, potrivit unui răspuns transmis de Federație, la solicitarea Economedia. Printre măsurile compensatorii luate de angajator pentru a diminua efectele eliminării facilităților fiscale s-au numărat reducerea numărului de angajați, reorganizarea/ reducerea activității și renunțarea la investițiile în retehnologizare sau accesarea de noi împrumuturi bancare pentru menținerea firmei în piață.
„Am concediat personalul ce aștepta măriri salariale pentru că nu se pot suporta. Am renunțat la 50% din contractele în derulare pentru că beneficiarii nu au acceptat majorări de prețuri. Nu pot angaja personal nou pe salariile pe care nu mi le permit pentru că așteptările angajaților sunt mai sus decât poate suporta piața, suntem mereu în urmă cu salariile pentru că ne întârzie plățile pentru lucrările executate. Trebuie să prioritizăm plata taxelor din banii pe care îi avem pentru a evita blocarea conturilor (deși tot Statul este datornic, noi plătind taxe pentru bani neîncasați). Am renunțat la un leasing de 2 ani pentru o autilitară”, a declarat un respondent la sondaj.
Reamintim că începând cu luna noiembrie 2023 au fost eliminate facilitățile fiscale pentru unele domenii de activitate, inclusiv pentru construcții. De la 1 noiembrie angajații din construcții, agricultură și industrie alimentară nu au mai fost scutiți de la plata contribuției de sănătate (CASS) și a contribuţiei asigurătorie pentru muncă (CAM).
Potrivit sondajului, 66% dintre companiile de construcții au apreciat că impactul financiar a fost major, angajatorul fiind obligat să restructureze activitatea și numai 16% au considerat că impactul a fost unul suportabil.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„După ce numărul angajaților în construcții a crescut an de an ca urmare a introducerii salariului minim pentru sectorul nostru și a facilităților fiscale prin OUG 114/2018, riscăm să asistăm la schimbarea acestei tendințe. Investițiile ambițioase de care țara noastră are nevoie nu pot fi realizate fără forță de muncă. Reducerea numărului de angajați în construcții, neplata sau plata întârziată a facturilor, neactualizarea corectă a contractelor sunt, poate, cele mai importante riscuri pentru realizarea proiectelor investiționale”, se transmite în sondajul derulat de FPSC.
Sondajul mai arată că reintroducerea CASS și creșterea salariului minim au avut un impact negativ și asupra contractelor aflate în derulare, însă 42,9% din respondenți nu au putut actualiza valoarea contractelor, alți 14,3% apreciind că actualizarea prin formulele de ajustare din contract au acoperit numai parțial impactul financiar al modificărilor legislative începând cu 1 noiembrie 2023.
55% dintre firmele care au contracte cu statul au avut întârzieri între 6 și 12 luni pentru plata facturilor
O altă problemă cu care s-au confruntat companiile de construcții a fost lipsa de predictibilitate, facilitățile fiind date pentru susținerea sectorului pe o perioadă de 10 ani, până în 2028, firmele făcându-și un plan de dezvoltare pornind de la premiza că aceste prevederi vor fi și respectate.
„Cu toate acestea multiple modificări au survenit – practic de pe o zi pe alta – impactând negativ asupra tuturor constructorilor. Actualizarea contractelor se face numai la nivelul salariului minim, însă nicio lucrare nu poate fi realizată numai cu necalificați, introducerea CASS este valabilă pentru toate salariile, impactul financiar neputând fi suportat fără măsuri organizatorice, concedieri, credite, etc. Cele mai afectate sunt firmele medii și mici, care – deși au cheltuieli mai mari cu manopera ca urmare a modificărilor legislative – nu pot compensa pierderile din surse proprii”, se mai transmite în sondajul FPSC.
Peste impactul acestor modificări legislative, constructorii spun că sunt forțați să suporte și să acopere luni întregi de întârzieri la plata facturilor, 55% din firmele respondente care au contracte cu statul înregistrând întârzieri între 6 și 12 luni, iar pentru 34% din respondenți întârzierile sunt între 3 și 6 luni față de termenul legal de plată. În aceste condiții presiunea pe constructori este imensă.
Industria solicită Guvernului deducerea TVA-ului pentru facturile neîncasate în contractele cu statul, având în vedere că – așa cum rezultă din chestionarul federației – 89% din firme își primesc contravaloarea lucrărilor executate cu întârziere de peste 3 luni peste termenul legal de plată.
„Chiar dacă înțelegem nevoia de bani la buget, această situație s-a perpetuat în timp și pune o mare presiune pe antreprenori, fiind vorba de sume foarte mari, care se adaugă cheltuielilor cu salarii, contribuțiilor la salarii sau impozitului pe profit care se achită lunar. Apreciem că se poate găsi o soluție corectă, ca exclusiv pentru contractele cu autorități publice (așa cum sunt definite în Legea 98/2016), TVA-ul lunar de plată să se calculeze scăzând TVA din lucrările cu Statul, iar antreprenorul să nu suporte în avans plata TVA înainte de a fi încasat contravaloarea serviciilor prestate/ lucrărilor executate”, transmite Federația Patronatelor Societăților din Construcții.
FPSC a derulat un sondaj în cadrul companiilor de construcții pentru a cunoaște impactul resimțit în piață ca urmare a modificării Codului Fiscal prin care s-a introdus obligația plății Contribuției de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS), împreună cu creșterea salariului minim pentru sectorul construcții începând de la 1 noiembrie 2023. La sondajul derulat de Federația Patronatelor Societăților din Construcții au răspuns 70 de firme de construcții, din totalul de 600 de companii din cadrul federației.
Citește și: