Viitorul buget al UE. România și alte 16 state central și est-europene apără politica de coeziune actuală, care a dus la reducerea decalajelor față de Vest/ Statele cer cel puțin la fel de multe fonduri ca până acum

România și alte 16 state membre central și est-europene au cerut la Bruxelles menținerea unei politici de coeziunie puternice, cu o alocare solidă în bugetul UE post 2027, în contextul în care statele membre au început să discute cadrul următorului buget multianual al Uniunii Europene.

• Amintim că România a ajuns la același nivel cu Polonia și Estonia, la PIB/cap de locuitor, în standarde ale puterii de cumpărare, iar țara noastră e la 79% din media UE. Acest lucru nu s-a putut face fără cele 100 de miliarde de euro primite de România de la UE, de la aderare până în prezent.

Ministrul Marcel Boloș a prezentat, vineri, 28 martie, în cadrul Consiliului Afaceri Generale – format coeziune, organizat la Bruxelles, poziția comună a 16 state membre de susținere a importanței unei politici de coeziune puternice în bugetul UE post-2027.

„Am vorbit în fața Consiliului despre necesitatea unei viitoare politici de coeziune puternice pentru asigurarea creșterii economice, convergenței și competitivității. Este o abordare esențială în actualul context global și geopolitic, marcat de schimbări rapide și de viteza de reacție la potențiale crize. O politică de coeziune puternică este un motor cheie pentru convergență, reziliență și competitivitate, care sunt fundamental interconectate și se consolidează reciproc. Tocmai din acest motiv este nevoie ca în următorul exercițiu financiar multianual să fie alocat un buget solid, cel puțin la fel de generos în termeni reali ca și cel pentru actuala perioadă de programare, care să sprijine regiunile mai puțin dezvoltate și să permită realizarea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene”, a subliniat ministrul Marcel Boloș.

Statele membre care susțin inițiativa prezentată Consiliului de către România sunt: Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Ungaria, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Portugalia, Slovenia și Slovacia.

Analize Economedia

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

Documentul comun al celor 16 țări europene cu privire la viitorul politicii de coeziune subliniază importanța continuării unui sprijin puternic și echilibrat pentru toate regiunile Uniunii, în vederea consolidării coeziunii economice, sociale și teritoriale.

Ministrul Marcel Boloș a pledat pentru o viitoare Politică de Coeziune puternică, care să rămână în continuare principala politică de investiții structurale pe termen lung a UE, în sprijinul unei dezvoltări armonioase și eliminării disparităților de dezvoltare.

Punctele cheie ale documentului susținut de cele 16 țări

Cele 16 state membre au solicitat Comisiei Europene să propună un buget pentru politica de coeziune în cadrul viitorului Cadrului Financiar Multianual care să fie cel puțin egal, în termeni reali, cu cel alocat pentru perioada de programare 2021-2027, pentru a preveni reducerea drastică a alocărilor pentru regiunile sau statele membre mai puțin dezvoltate.

De asemenea, a fost subliniată importanța menținerii PIB-ului regional pe cap de locuitor ca principal criteriu de clasificare a regiunilor.

Un alt punct esențial este păstrarea gestionării partajate a fondurilor de coeziune, pentru a permite regiunilor să implementeze investițiile necesare convergenței și competitivității, pe baza nevoilor și oportunităților specifice fiecărui teritoriu.

În cadrul Consiliului a fost discutat documentul președinției – „O politică de coeziune mai dinamică și strategică: realizarea schimbării în perspectiva actuală și în cea viitoare”. Oficialii statelor membre au dezbătut modul în care ar trebui realizate obiectivele politicii de coeziune prevăzute în Tratatul UE și despre cum ar trebui promovată guvernanța pe mai multe niveluri în noua arhitectură a politicilor UE.

Totodată, Consiliul a aprobat un set de concluzii privind coeziunea și politica de coeziune după 2027, care subliniază importanța coeziunii economice, sociale și teritoriale și rolul acesteia în abordarea provocărilor cu care se confruntă UE.

Sumele primite până în prezent de România

Pentru cadrele financiare multianuale 2007-2013 și 2014-2020, România a primit de la Comisia Europeană aproape 88 miliarde de euro. Pentru actualul exercițiu financiar multianual, 2021-2027, România dispune de o alocare UE de aprox. 31 miliarde de euro, programele prin care aceste fonduri vor fi atrase având un buget total de aprox. 45 miliarde euro. Proiectele finanțate în acest exercițiu financiar trebuie implementate până la sfârșitul anului 2029.

Suma încasată de România din fondurile post-aderare alocate de Uniunea Europeană era de peste 101 miliarde euro la sfârșitul lunii februarie 2025.