Guvernul are pe ordinea de zi a ședinței de joi analiza referitoare la proiectul privind noua lege a pensiilor. Ministrul Muncii Simona Bucura-Oprescu spunea anterior că noua lege va fi adoptată în ședința Executivului din 9 noiembrie, pentru ca ea să poată fi adoptată în Parlament până pe 20 noiembrie.
Noua lege a pensiilor, pregătită de Guvern, prevede o majorare a pensiilor cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024. În plus, ea prevede recalcularea tuturor pensiilor după noi criterii, cu intrare în vigoare de la 1 septembrie 2024. Impactul financiar va fi de 30 de miliarde lei în plus anul viitor, pentru indexarea pensiilor cu rata inflației și recalcularea veniturilor.
Noua lege a pensiilor este un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și avea ca termen de adoptare luna martie 2023, însă a fost întârziat. De adoptarea acestei legi depinde cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare de peste 3 miliarde de euro.
Principiile noii legi a pensiilor
Calculul pensiei, după noua lege, se va face înmulțind valoarea punctului de referință cu numărul total de puncte acumulate. Punctul de referință a fost stabilit la 81 lei, la intrarea în vigoare a legii, în septembrie 2024. O noutate adusă de noua lege este că vor fi eliminate indicele de corecție și stagiul complet de cotizare diferit. Această prevedere a fost gândită pentru a corecta inechitățile și pentru a ancora mai bine legea pe principiul contributivității.
Legea presupune recalcularea tuturor pensiilor, inclusiv cele în plată, pe baza formulei fără indici de corecție, la 1 septembrie 2024. În cazul în care după recalculare pensia rezultată este mai mică decât nivelul actual, se va menține nivelul actual.
În anul 2024, în ianuarie, valoarea punctului de pensie se va majora cu 13,8% și va fi de 2.032 lei.
Indexarea pensiilor se va face cu rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a salariului mediu brut, pentru anul calendaristic anterior, la fel cu era prevăzut și în legea anterioară. Majorarea pensiilor se va face anual, în luna ianuarie.
Noutatea este că majorarea pensiilor va fi corelată cu creșterea veniturilor la bugetul asigurărilor sociale sau cu rata inflației (se va alege procentul mai avantajos). Această prevedere este o recomandare venită de la Comisia Europeană, menită să asigure o stabilitate mai mare a sistemului de pensii publice.
O altă noutate adusă de lege este că cei care vor dori să lucreze peste stagiul de cotizare de 25 de ani vor primi puncte în plus, pentru a stimula prelungirea vieții profesionale.
Pentru stagiul de cotizare mai mare de 25 de ani, o persoană primește următoarele bonusuri în puncte:
a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;
b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.
În plus, persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condițiile de înscriere la pensie pot opta pentru menținerea în activitate, anual, cu acordul angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
Tot pentru a încuraja principiul contributivității, noua lege prevede că stagiul minim de cotizare și stagiul complet de cotizare vor fi condiționate de un stagiu de cotizare contributiv. Iar stagiul minim de cotizare se va majora în funcție de evoluția speranței de viață din România.
Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv și care au născut și crescut copii beneficiază de reducerea vârstei de pensionare, în funcție de numărul de copii născuți. Suplimentar, sunt luați în calcul și copiii adoptați.
Cu toate acestea, noua lege amână până în 2035 egalizarea vârstei de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților.
Totuși, legea elimină anumite meserii de la condițiile speciale de pensionare: în prezent sunt 10 funcții, iar după revizuire au rămas doar 4 funcții. S-a propus eliminarea jongleorilor, clovnilor, cascadorilor, dansatorilor, călăreților de circ, a dresorilor de animale.
În schimb, noua lege reintroduce un comision plătit de administratorii de fonduri de pensii private, suportat din bugetele proprii.
Noua lege intră în vigoare la 1 septembrie 2024. Ca excepție, articolul care prevede majorarea pensiilor în 2024 și valoarea punctului de pensie în 2024 intră în vigoare la 1 ianuarie 2024.
Toate prevederile pot fi citite pe larg AICI.
Proiectul de lege poate fi citit integral AICI.
Economiști: Un pas înainte, dar nu știm dacă va fi suficientă să facă provocărilor care vor veni după 2030
Noua lege a pensiilor face un mic pas înainte către echitate și sustenabilitate, prin eliminarea factorilor de corecție care au distorsionat sistemul și prin condiționarea majorării pensiilor de creșterea veniturilor la bugetul de asigurări sociale. Cu toate acestea, nu există nicio certitudine că aceste prevederi nu vor fi din nou modificate politic prin ordonanțe de urgență, iar noua lege nu rezolvă nici problemele de sustenabilitate a sistemului, mai ales pe măsură ce România se apropie de ieșirea la pensie a generației decrețeilor, arată economiștii consultați de Economedia. Detalii AICI.
Prevedere controversată pentru Pilonul 2 de pensii
Proiectul noii legi a pensiilor conține o prevedere neclară care, potrivit unor interpretări, ar putea face ca peste un milion de persoane, din cadrul microîntreprinderilor sau PFA-urilor să nu mai contribuie la Pilonul 2 de pensii private.
Mai precis, un „sau” schimbat cu un „și” ar putea face ca pentru formele de organizare din România care se plătesc contribuții de asigurări sociale, dar care nu sunt salariați cu contract individual de muncă, să nu mai fie virate contribuțiile la pensiile private către fondurile de pensii, conform unor interpretări. Este vorba aici despre persoane fizice autorizate, persoane fizice independente, persoanele care primesc venituri din drepturi de autor sau orice angajat cu contract de mandat. Circa 1-1,5 milioane de persoane sunt încadrate în aceste forme de muncă.
Ministerul Muncii vrea să modifice prevederea neclară din noua lege a pensiilor referitoare la contribuțiile virate de Persoane Fizice Autorizate la pensiile private, pentru a nu afecta Pilonul 2 de pensii, conform unor surse guvernamentale consultate de Economedia.
„Va rămâne norma din 263 și nu e afectat pilonul 2”, au declarat sursele pentru Economedia. Conform acestora, articolul a fost preluat în forma neclară din legea pensiilor 127/2019, care de fapt nu s-a aplicat.