Încrederea consumatorilor și a managerilor din mediul de afaceri românesc în economia locală s-a menținut în luna noiembrie la cel mai înalt nivel din ultimii ani, conform indicatorului de încredere publicat în fiecare lună de Comisia Europeană (Economic Sentiment Indicator – ESI). Anterior, în luna octombrie, indicele compozit ESI a înregistrat o valoare de 105,7 puncte, aceasta fiind cel mai ridicat nivel post-pandemie.
Indicatorul Comisiei pentru România s-a menținut astfel la valoarea de 105,7 puncte în noiembrie, după o creștere de 2,0 puncte în octombrie, față de luna septembrie. Valorile din noiembrie și octombrie se situează mult peste media pe termen lung a ESI de 100 de puncte și arată că mediul de afaceri anticipează o continuare a creșterii afacerilor și o evoluție favorabilă a economiei în ultima parte a anului.
În luna noiembrie s-au consemnat totuși evoluții divergente comparativ cu octombrie. Astfel, în timp ce în construcții (-0,1 puncte lună/lună) și comerțul retail (+0,3 puncte lună/lună) nu s-au înregistrat evoluții notabile, în industria prelucrătoare (-0,8 puncte lună/lună) și în servicii (-0,8 puncte lună/lună) încrederea s-a deteriorat ușor, deteriorare ce a fost contrabalansată de îmbunătățirea încrederii consumatorilor (+3,2 puncte lună/lună), susținută în acest an de valoarea reală ușor supra-apreciată a monedei naționale în raport cu euro și de creșterile de salarii și de venituri. În luna noiembrie, încrederea consumatorilor a urcat de altfel la cel mai ridicat nivel din ultimii 3 ani și jumătate.
Amintim că industria europeană, de care industria românească este puternic legată prin lanțurile valorice, continuă să se confrunte cu o scădere majoră a producției. Germania, locomotiva industrială a Europei, stagnează de mai multe trimestre, iar producția sa industrială înregistrează o scădere substanțială care încă nu dă semne de atenuare (în special, dar nu doar industria auto). Mai multe companii mari au anunțat deja planuri de restructurare și reducere a investițiilor, cuplate cu măsuri de relocare a capacităților de producție și concedieri.
Această dinamică afectează inclusiv serviciile, iar în ultimele trimestre inclusiv industria IT sau cea de construcții nu au mai livrat, având loc o încetinire pe aceste două sectoare vitale. De notat că în acest context de provocări la adresa sustenabilității creșterii economice, nevoia de ajustare a deficitului bugetar prezintă un risc suplimentar de recesiune. În plus, din moment ce consumul este supraîncălzit, cu o rată anuală de creștere de 10%, este de așteptat o calmare în 2024 care va conduce la un efect de bază (statistic) negativ.
- După cum am arătat aici, după anul euforic 2024, al celor 4 runde de alegeri naționale, balanța riscurilor macroeconomice se va înclina pe partea negativă, în 2025.
O revenire a ramurilor economice care au subperformat (servicii IT, construcții, industrie prelucrătoare și exporturi) ar contracara estomparea consumului și ar putea produce un an 2025 pozitiv, dincolo de riscuri. Analiștii estimează un avans al PIB de peste 2,5% în următorul an, pe fondul consumului solid și investițiilor susținute. Riscuri la adresa estimării provin dintr-o temperare a ritmului de creștere a cheltuielilor bugetare și din posibile măsuri fiscale.
Amintim că, pentru 2025, Ministerul Finanțelor lucrează pe o variantă de buget cu un deficit bugetar estimat la 133,3 miliarde de lei, tras în jos de includerea, ca ipoteză, a implementării unor noi măsuri fiscale și îmbunătățirea colectării care, împreună, vor aduce la buget venituri suplimentare de 26,2 miliarde de lei, adică un impact pozitiv de 1,37% din PIB pentru veniturile bugetare. Doar din măsurile fiscale se estimează un impact pozitiv în veniturile statului de 1,1% din PIB.
În orice caz, în ceea ce privește anul acesta, economiștii băncilor și-au redus în ultimele săptămâni estimările privind rata de creștere a produsului intern brut (PIB), de la 2% la 1% sau sub.
Datele publicate luna aceasta de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia României a stagnat în trimestrul al treilea, în ritm trimestrial, iar în primele 9 luni din an, față de primele 9 luni din 2023, produsul intern brut a crescut cu doar 0,8%. Mai mult, față de trimestrul trei din 2023, produsul intern brut a scăzut cu 0,2% pe seria ajustată sezonier.
Amintim că cifrele privind creșterea PIB din acest an au fost influențate negativ de dinamica exporturilor nete, în condițiile în care cererea mare de consum a gospodăriilor românești este deservită prin bunuri de import, iar exporturile încă sunt afectate de cererea externă slabă și competitivitatea mică a bunurilor românești pe piața internațională. Industria românească funcționează în prezent cu motoarele subturate, în timp ce ponderea antreprenorilor din România care au o viziune neutră asupra climatului investițional este în creștere.
- Citește aici despre nota de plată pentru anul electoral al României și ce au obținut guvernanții și, mai important, cu ce prețuri. În prezent, economia românească se găsește într-o perioadă de reajustare a ciclului economic. Pe de o parte, ea este stimulată de impulsul fiscal record și de majorarea veniturilor populației, care trag în sus consumul de bunuri din import. Pe de altă parte, economia se confrunta cu o cerere externă slabă în industrie și servicii IT și incertitudine din cauza nevoii de ajustare a deficitului, puternic inflaționist. Vorbim despre riscuri semnificative pe termen scurt.
Managerii de companii și consumatorii anticipează o recrudescență a inflației
Per total, media ESI pe primele două luni din acest ultim trimestru al anului (105,7 puncte) pentru România este cu mult peste media pe termen lung (100 de puncte), dar și cu mult peste media trimestrului III (103,6 puncte) și II (103,8 puncte).
Evoluții notabile pentru luna noiembrie sunt scăderea anticipațiilor de producție (volum) din industria prelucătoare românească după o tendință pozitivă a producției în ultimele luni, scăderea ușoară a anticipațiilor din sectorul de servicii privind cererea în următoarele luni, precum și îmbunătățirea situației financiare a gospodăriilor, care la nivel de valoare a indicelui corespunzător se află în preajma unei valori record. Gospodăriile raportează totuși o deteriorare a așteptărilor privind situația financiară viitoare, cel mai probabil legate de așteptările privind măsurile fiscale pe care le va implementa Guvernul în 2025.
Datele Comisiei Europene sunt în mare parte în acord cu cel mai recent raport de la Institutul Național de Statistică (INS) privind tendințele în economie în perioada noiembrie 2024 – ianuarie 2025, publicat joi.
Potrivit sondajului realizat de INS, managerii chestionați anticipează o creștere a activității economice în comerțul cu amănuntul, stagnare în servicii și în industria prelucrătoare și o scădere (sezonieră) a activității în construcții. Evoluții relativ similare sunt prognozate și pentru efectivele de salariat, în timp ce intențiile privind prețurile de vânzare indică presiuni inflaționiste în continuare puternice. Noi majorări de preţuri sunt anticipate în toate cele 4 sectoare de activitate.
Sondajele ESI conturează o evoluție similară a prețurilor, cu anticipații de creștere a prețurilor de vânzare în toate sectoarele economice menționate, cuplate cu așteptări similare din partea consumatorilor/gospodăriilor în următoarele 12 luni, un tablou care complică procesul dezinflaționist.
Precizare: Sondajele Comisiei Europene au fost realizate înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie.