Cei care se întorc. La muncă în Italia, pentru o afacere în piața cafelelor, acasă, în România. Paul Miclea, co-fondator Coffee Cup: România a crescut în ultimii 10 ani, dar sunt și multe provocări/ În business, e mai mult o perioadă de supraviețuire decât de dezvoltare

Pentru Paul Miclea, drumul diasporei a avut o țintă clară, după cum povestește el însuși: începuse să lucreze din liceu, avea încă facultatea de urmat în România și a plecat la muncă în Italia doar ca să facă rost de bani. Mai precis, de banii de care mai avea nevoie pentru ca, împreună cu fratele său, să se lanseze într-o afacere cu cafele, acasă, în România. Business-ul Coffee Cup a demarat în 2015, cu prima locație – un chioșc în formă de cană uriașă, aplasat în stradă, din care se vindea cafea to go, în Cluj-Napoca. Între timp, activitatea s-a diversificat, are concepte diferite pentru orașe mai mari, dar și pentru orașe mici, s-a extins cu francize și cu o prăjitorie. Într-un nou episod al seriei Economedia “Cei care se întorc”, Paul Miclea povestește despre experiența diasporei și fondarea afacerii, despre cum duci cafea de specialitate în orașe mici și despre planuri de viitor, în vremuri cu volatilitate și necunoscute în mediul de afaceri. Ne spune de ce crede că această perioadă e mai degrabă una de supraviețuire decât de dezvoltare în piață și răspunde și la întrebarea: mai e loc de coffee shop-uri?

„Cei care se întorc” este un nou proiect Economedia. Serialul spune poveștile unor români care, după o perioadă petrecută departe de țară, aleg să revină acasă. Prin exemple concrete, analizăm impactul acestor reîntoarceri asupra economiei, pieței muncii, afacerilor și comunităților. Încercăm să aflăm care sunt motivele care i-au determinat să revină în țară și cum au reușit să se readapteze la realitățile actuale, ce job-uri au sau ce afaceri au lansat și cum se vede România după experiența diasporei. Și lansăm întrebarea: a meritat reîntoarcerea?

Ep. 15 – Paul Miclea, co-fondator Coffee Cup

Video: Cosmin Tudorescu/ Mondaj: Andrei Tinca

Plecarea. “Asta am făcut în Italia: Am lucrat multe zile pe săptămână și multe ore, ca să adun bani”

Paul a luat drumul diasporei acum 10 ani, țintit și cu plan: în Italia, ca să facă rost de bani, pentru a se lansa în afaceri, alături de fratele său, cu o idee care deja se conturase.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

“Eram în școală, la liceu. Deja mi-am deschis firma, după ce am împlinit 18 ani, și aveam nevoie de bani ca să pot să dau drumul la ideea asta de coffee shop. Nu era atunci bine definit exact ce o să fac, dar ceva în direcția cafelei”, povestește Paul Miclea.

Acesta își amintește că prima idee de emigrare a fost legată de Statele Unite, dar, cum nu a reușit să obțină viza, planurile s-au schimbat și noua destinație a fost mai aproape de casă, în Europa: Italia.

“Am mers și am lucrat câteva luni bune. Am lucrat intens, am lucrat multe ore pe zi, chiar de luni până duminică, pe unde am găsit de lucru. Au fost și anumite săptămâni în care a trebuit să-mi iau de lucru cu ziua. Am lucrat în agricultură – prima dată am mers la cules de prune, apoi am trecut la mere, la kiwi, la tot ce a fost sezonul respectiv. Am stat din vară, după ce am terminat liceul, până în toamnă. Asta am făcut în Italia – am lucrat multe zile pe săptămână și multe ore, ca să adun bani”, povestește el.

Experiența diasporei a însemnat, în cazul lui Paul, un start financiar – planurile mari erau în țară, iar despre Italia spune că a fost o țară în care nu avusese timp să se acomodeze.

“Cât am stat în Italia, nu am luat în calcul să rămân acolo, pentru că eram deja la facultate. Știam că trebuie să mă întorc la facultate și cumva nu-mi ieșeau socotelile. Nici ca stil de viață nu m-am acomodat. Lucram de luni până duminică, lucram strict doar pentru chestiunea asta”, spune Paul.

Așa că Italia a fost o destinație pentru a aduna banii necesari, pentru a întregi bugetul pe care cei doi frați îl aveau deja, mai ales că Paul lucra încă din clasa a 11-a. De rămas s-ar fi gândit să rămână în SUA, dar doar în condițiile în care ar fi avut actele în regulă, pentru a se putea întoarce și la familie.

“Rămasul în străinătate era o opțiune dacă mergeam în State, probabil că de acolo nu m-aș fi întors. Când am mers în Italia, am muncit foarte mult și nu a fost o opțiune să rămân acolo, deși îmi place foarte mult Italia și acum vizităm această țară poate și de două ori pe an, dar nu ca să locuim acolo. Știam că vreau să mă întorc, să fac facultatea și că vreau să încep un business”, spune Miclea.

La întoarcerea în țară, acesta a lucrat, alături de fratele său, la conceptul viitorului business. “A fost ideea asta de cooffe shop to go. Ideea, la momentul respectiv, a fost o “ceașcă de cafea”, care să fie amplasată în zonele cu vad comercial ridicat”, spune antreprenorul. Prima locație s-a deschis în urmă cu 10 ani, în toamna anului 2015.

România pentru startup-uri cu 10 ani în urmă și lansarea unei afaceri

Paul spune că, la întoarcerea acasă, a găsit un mediu bun pentru a se lansa în afaceri.

“Mediul a fost mult mai prielnic pentru start-up-uri. În perioada 2015-2016, tot ce înseamnă partea de taxe și mediu legislativ a fost mult mai ok, mediul era mult mai prielnic pentru un start-up. În perioada aceasta de acum, sunt mult mai multe provocări din punct de vedere economic, legislativ, cu tot ceea ce înseamnă partea fiscală, pentru că nu știi dacă la anul TVA-ul crește, nu știi ce se întâmplă cu dividendele, cu impozitul pe profit. Situația a fost mult mai stabilă până prin 2022. Din 2023 deja lucrurile au început să se schimbe și piața să fie foarte volatilă, asta atât în ceea ce privește finanțarea, cât și partea de costuri ale materiilor prime, costuri pe cafea verde. Toate lucrurile au fost atât de volatile încât nu puteai să te bazezi pe un plan pe care să-l duci la capăt pe un an de zile. Trebuia să faci ajustări tot timpul. Și acum trebuie să faci ajustări. Faci un plan de a deschide o locație, cu niște costuri pe care le bugetezi și nu le poți respecta”, spune antreprenorul.

Acesta menționează că prețurile au tot crescut – la materiale de costrucții, la echipamente, la materie primă.

De la ceașca de pe trotuar la francize

În ceea ce privește drumul afacerii cu cafele, conceptul care a stat la baza business-ului, la deschidere, era de coffe shop pentru cafea la pachet – o instalație mică, amplasată în locuri cu vad comercial ridicat.

“Am deschis cinci locații pe conceptul acesta, apoi, din 2017, am început să migrăm înspre un alt concept, în zona de coffee shop to go exterior, un concept mai mare – deja era un fel de container care era făcut special pentru noi, iar din 2018 am început să migrăm înspre coffe shop-uri to go în interior. Am început un parteneriat strategic cu Kaufland în regiunea noastră, cu un concept mai rentabil, care a fost atractiv pentru noi din punctul de vedere al business-ului și al conceptului. Plus că partea legislativă e destul de complicată pe conceptul ăsta de chioșc, pentru că ai nevoie de foarte multe autorizări”, spune Paul.

Business-ul a migrat apoi înspre prăjitorie.

“Atunci când am început partea asta de coffee shop-uri, aduceam cafeaua din Italia și undeva din anul 2017-2018 am trecut pe cafea de origine. Apoi, în 2019, am început să aducem noi cafeaua și să ne-o prăjească cineva, iar în 2020 am început proiectul de prăjitorie. În decembrie 2020 am dat drumul la prăjitoria noastră, atât pentru control, cât și pentru partea de business. E o altă unitate de business, cumva, avem și un control în întregul lanț de cafenele”, spune Pal Miclea.

Business-ul de cafenele s-a extins și înspre sistemul de franciză, despre care co-fondatorul Coffee Cup spune că e atipic.

“Nu e deschis pentru investitori, e gândit în special pentru barista și pentru cei care își doresc să aibă un coffee shop al lor. Ei pot lucra acolo și îl pot gestiona în așa fel încât să-l ducă la nivelul și la standardele pe care le dorim noi, chiar la un nivel mai ridicat decât operăm locațiile noastre proprii. Sunt patru francize pe care le aveam în momentul de față, câte una în Cluj, Turda, Gherla și Bistrița”, spune Paul.

Sistemul are limite, admite antreprenorul.

“Vrem ca locațiile pe care le deschidem să fie sustenabile și din punct de vedere operațional, să fie administrate foarte bine și tocmai de aceea cumva nu deschidem sistemul doar pentru investitori, ci îl deschidem pentru cei care vor să rămână într-un cofee shop, care se văd într-un coffee shop”, subliniază Miclea.

Există și alte județe în vizor și următorul ar fi, de anul viitor, Sălajul.

Mai e loc pe piață pentru locații noi?

“Întrebarea asta ne-o punem întotdeauna atunci când alegem o locație și privim lucrurile din multe perspective și e o frământare continuă, dar atunci când alegem o locație avem niște indicatori după care analizăm dacă deschidem sau nu. E loc cumva pe piață să crești și să dezvolți o comunitate”, consideră Paul.

Acesta spune că aplicația proprie, destinată oaspeților, a strâns mii de utilizatori. “Avem undeva la 6000 de useri care folosesc aplicația asta în Cluj, unii dintre ei chiar frecvent. Unii o folosesc la 2-3 zile, unii săptămânal, unii doar pe partea de boabe, o dată pe lună și așa mai departe. Dar sunt o bază de clienți sau de oaspeți – 6000, care folosesc aplicația asta. E un număr foarte fain pentru pentru noi”, spune el.

Cafea de specialitate – în oraș mare sau în oraș mic?

Miclea vorbește și despre diferențele de abordare între orașe mari, cum e Clujul, și alte centre mici, care și ele ar avea clienți de cafea de specialitate.

“Legat de piața din Cluj, aici e și un avantaj, dar și un dezavantaj atunci când discutăm de faptul că sunt foarte multe coffee shop-uri. Se creează o nișă de piață mai mare sau în creștere, iar nișa aceasta e pe un trend crescător continuu în ultimii ani. Diferența e foarte mare față de orașele mici. Acolo nu există neaparat o comunitate sau o nișă mare pentru cafeaua de specialitate, dar există foarte mult potențial. Când am deschis la Turda, știam că trebuie să facem un loc diferit față de conceptul pe care îl aveam în Cluj. Și acolo am gândit un concept mult mai mare, un concept în care omul vine și servește și e un local destinație, un local de întâlniri. În orașele mici, cum e Turda, ai nevoie de o locație faină să servești o cafea bună și într-adevăr a fost validată ca o decizie foarte bună decizia să mergem acolo. Am văzut cumva nevoia asta pe care localitățile mici o au pe acest concept, unul mai mult de to stay decât to go, pentru că oamenii nu sunt neaparat atât de mult în mișcare cum sunt în orașele mari. E nevoie de un loc pentru întâlniri sau pentru ieșiri cu prietenii, poate chiar pentru întâlniri de business și așa mai departe. Dinamica e un pic diferită față de orașele mari”, spune Paul.

“Pe orașele mici trebuie să gândim din mai multe perspective atunci când alegem un concept, pentru că în momentul de față noi avem trei concepte – unul e to stay, cu undeva de la 20 de locuri în sus, cu terasă și cu partea de bucătărie disponibilă, și avem celelalte două concepte care sunt pentru to go – în interior sau în exterior”, spune Paul.

Acesta susține că, în acest moment, locațiile sunt pe “break even”, iar, de curând, s-a adăugat o activitate nouă: gătitul.

“Am reușit să deschidem un laborator în care vom face anumite produse pe care le vom trimite pe lanțul nostru de magazine din Cluj, gen croissante, focaccia, produsele acestea care să ne ajute la media pe bon, la încasări și asta ne va ajuta în partea financiară”, spune Paul.

Cum a evoluat România? Perspective din antreprenoriat

România a evoluat în cei 10 ani de activitate, spune co-fondatorul de afacere, dar menționează că ar fi și “provocări”.

“Nu putem să zicem că nu vedem faptul că au crescut lucrurile.  Sunt într-adevăr foarte multe provocări pe care le avem, dincolo de partea asta financiară sau taxele și tot ceea ce înseamnă zona legislativă. Asta e cea mai mare amenințare pe care noi o avem în momentul de față sau una dintre cele mai mari. Până prin 2020, lucrurile erau destul de stabile și cel puțin se discuta cu trei-șase luni înainte pe anul viitor. Acum, lucrurile se schimbă, chiar în anul în curs, multe dintre taxele pe care le avem se modifică. Asta e o provocare foarte mare pentru noi. Sunt și alte provocări, cu partea de angajați, cu tot ceea ce înseamnă chestiunea de personal, dar lucrurile acestea cumva rămân în controlul nostru. Celelalte, tot ce discutăm în partea financiară, nu sunt în controlul nostru și atunci o astfel de provocare e și mai mare pentru noi”, susține fondatorul de afacere.

“Dar lucrurile în cei 10 ani de zile în România au crescut destul de mult, din punctul meu de vedere. Vom vedea cât de atractiv va rămâne planul de a deschide un număr mare de coffee shop-uri. Tocmai de aceea am redus planurile pe care noi le aveam. Existau niște planuri de expansiune mult mai mari și ele au fost reduse la minim. Adică avem trei proiecte pe care le avem angajate în perioada următoare și în plan erau mult mai multe”, spune Paul.

A meritat plecarea, reîntoarcerea și lansarea afacerii?

“Da, a meritat efortul și a fost un efort foarte ridicat în ceea ce privește stresul și procările pe care le ai, pentru că avem undeva la 42 de angajați în companie și, la fiecare departament cu care te întâlnești, prima dată oamenii vin și îți spun problemele cu care se confruntă. Și treci de la un departament la altul sau de la o locație la alta, de la un angajat la altul și de fiecare dată te întâmpină cu probleme. Și aici trebuie să dezvolți o anduranță foarte ridicată și e o provocare pe care trebuie să o gestionezi. Și nu numai eu, ci și angajații care sunt în poziția de conducere, să poată să gestioneze lucrurile în așa fel încât să putem spune că da, merită ceea ce facem și o facem bucurie”, spune Paul.

Dezvoltare vs supraviețuire în business

Planul pentru anul următor vizează deschiderea a trei locații noi.

“Nu sunt foarte curajos să vin să zic că vom deschide nu știu câte locații, că vom face nu știu câte planuri. Pentru că e un context foarte volatil, trebuie văzut cu foarte multă grijă. O văd mai mult ca pe o perioadă de a supraviețui decât a ne dezvolta. Cumva suntem foarte atenți să conservăm lucrurile pe care le-am dezvoltat foarte bine. Sigur că suntem foarte atenți și ne uităm și la partea de a dezvolta, și la partea de expansiune și acolo unde vedem că e atractiv și merită să investim și să facem efortul, în perioada aceasta, am luat decizia să o facem. Tocmai de aceea am luat decizia să deschidem trei locații, pentru că vedem potențial foarte mare”, conchide Miclea.

Afacerea Coffee Cup

Paul este asociat, alături de fratele său și alți doi investitori, în Francize Coffee Cup, firmă care a avut anul trecut o cifră de afaceri de 200.000 de lei și înregistra o pierdere de aproximativ 2500 de lei. După reorganizări, în timp, în grup sunt acum active încă cinci firme, alături de aceasta, potrivit fondatorilor brand-ului, care a mers pe mai multe linii de activitate – cafenele, francize, prăjitorie și, de curând, un laborator pentru produse care pot fi consumate la un mic dejun sau brunch. La nivel de grup, cu firme și francize, afacerile au ajuns anul trecut la aproximativ 2 milioane de lei, în condițiile în care două firme sunt proaspăt înființate, în 2024. Fondatorii spun că pentru 2025 estimează să atingă la nivel de grup afaceri de 8,2 milioane de lei.

Ca în alte business-uri din HoReCa, au fost și câteva hop-uri pe drum și tentative care nu au confirmat în piață, dar, în formula actuală, cafenelele operate în rețeaua Cofee Cup sunt, în 2025, pe “break even”, susține Paul Miclea. În total, în unitățile operate sub brandul Coffee Cup – în Cluj-Napoca, Turda, Gherla, Bistrița – lucrează acum aproximativ 40 de persoane, iar afacerea are planuri de extindere pentru următoarele luni, chiar dacă ele sunt ceva mai temperate față de cum se trasau inițial, pe fondul incertitudinii care afectează în această perioadă piața HoReCa.

Acest interviu a fost transcris folosind Vatis Tech.

Urmărește aici episoadele anterioare din seria Cei care se întorc:

 Cei care se întorc. Și-a extins în România afacerea cu fructe exotice din livezi spaniole. Iulian Persecă, fondator Tropical Fruit Paradise

De la Crowne Plaza Dublin, la afacere proprie în HoReCa acasă, la Târgu Mureș

Antreprenoriat în proiectare pe piața locală, după studii la Paris: Raluca Șoaita, arhitecta care a “desenat” spitalul Dăruiește Viață-Marie Curie, fondatoare a unui birou axat pe sectorul medical

Ciprian Chiorean, general manager SD Worx România, s-a întors acasă după 25 de ani de diaspora și popasuri în 10 țări

IT-ist la Microsoft în SUA, antreprenor în România. Mihai Negrea a revenit acasă, la Timișoara, și a lansat o platformă care urmărește licitații publice

Ana Horhat a studiat arhitectura grădinilor la Roma, a revenit în România și a ajuns să lucreze cu echipe care câștigă concursuri de proiecte publice

Ioana Ciuciu a revenit în România, ca să predea IT la Cluj, după studii și muncă în Franța și Belgia

Nicolae Ciocanea, specialist în construcția de tuneluri în străinătate, a revenit din Spania pe șantierele de infrastructură din România

Adrian Pică, de la Singapore și Bolt Estonia la antreprenoriat în digitalizarea vânzării de asigurări în România. 

Costin Raiciu, profesor la catedra de Calculatoare de la Politehnică, a revenit la Bucureşti după un doctorat în Londra

 Andrei Corbet-Nits, arhitect cu studii în Franța și teză de doctorat despre problemele dezvoltării urbane din România

Dragoș Dușe s-a întors din Germania și a fondat Synaptiq, un start-up care vrea să ducă Inteligența Artificială în tratamente oncologice

Bogdan Ivănel s-a întors din Olanda și a lansat o asociație care creează soluții digitale pentru probleme din societate

VIDEO Economedia lansează seria „Cei care se întorc”. Marius Dumitrașcu, fermier în Vaslui, a revenit după 18 ani acasă, unde își