VIDEO Cei care se întorc. Ioana Ciuciu a revenit în România, ca să predea IT la Cluj, după studii și muncă în Franța și Belgia: “Este enormă diferența între studenții de acum și felul în care eram noi când am plecat din țară”

Ioana Ciuciu a făcut studii post-universitare și a intrat pe piața muncii în afara țării – a învățat, a făcut cercetare în IT sau a predat în Franța și în Belgia. Dar, după ani de diaspora, în care s-a bucurat de mediul internațional, a decis să revină acasă, la Cluj, în urmă cu aproximativ 10 ani. E lector universitar la UBB, în Departamentul de Informatică, la Facultatea de Matematică și Informatică, predă IT, big data și spune că, în această perioadă, se concentrează pe proiecte legate de Inteligența Artificială și e implicată în colaborări cu industria, una care a luat avânt în România, în ciuda hop-urilor mai recente. În 2019, ANIS, o asociație a industriei IT, o desemna printre premianți, într-un demers în care răsplătește anual proiecte considerate inovatoare şi propuse de cadre didactice tinere. Ioana consideră că România și Clujul au evoluat în anii recenți, vorbește despre multele oportunități profesionale pe care le au acum  cei care lucrează în domeniu, dar admite că nu e totul perfect. Povestește că au fost și perioade de discuții cu fiul cel mare, în ideea că, dacă lucrurile iau aici o întorsătură nefavorabilă, familia are opțiunea plecării în Franța.

Cum a fost plecarea, ce a învățat în afară și la ce s-a reîntors în România? Ioana Ciuciu vorbește despre experiența diasporei și a reîntoarcerii acasă, într-un nou episod Economedia din seria “Cei care se întorc”.

„Cei care se întorc” este un nou proiect Economedia. Serialul urmărește poveștile unor români care, după ani petrecuți departe de țară, au ales să revină acasă. Prin exemple concrete, analizăm impactul acestor reîntoarceri asupra economiei, pieței muncii, afacerilor și comunităților. Încercăm să aflăm care sunt motivele care i-au determinat să revină în țară și cum au reușit să se readapteze la realitățile actuale, ce job-uri au sau ce afaceri au lansat și cum se vede România după experiența diasporei. Și lansăm întrebarea: a meritat reîntoarcerea?

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Episodul 8 – Ioana Ciuciu, lector UBB Cluj

Filmare: Andrei Tinca/ Montaj Cosmin Tudorescu 

Plecarea. La studii și cercetare în IT, în Franța și Belgia. “M-am regăsit foarte mult în ceea ce am trăit acolo”

Ioana Ciuciu se numără printre cei care au plecat din țară pentru studii, după terminarea facultății. Învățase la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și hotărâse atunci să continue cursurile, dar și-a găsit și un prim loc de muncă, în IT-ul care începea deja să prindă “aripi” în capitala Transilvaniei.

“Am hotărât să fac un master. La momentul acela, terminasem facultatea și m-am înscris la master aici, în țară. Ca toți colegii mei, m-am și angajat pe un post de programator atunci, la începuturi, și în paralel am aplicat la un master. Era în familia mea dorința – nu presiuni, dar dorința – ca eu să fac un master în străinătate, probabil în Statele Unite. Eu am vrut aici, un pic mai aproape, undeva în Europa, așa că am luat oportunitatea care ni se oferea la UBB și m-am dus cu o bursă Erasmus în Franța, pentru a face un semestru de master. Se putea mai mult, dar am vrut să fiu plecată pe o perioadă cât mai scurtă, ca să văd cum e experiența”, povestește Ioana.

Aceasta a plecat la Université de Metz (acum pare a Université de Lorraine), în 2005, cu planul de a sta cinci luni în Franța. Însă termenul pe care și l-a dat singură s-a tot prelungit.

“Totul a decurs foarte bine. Eram la un master pe computer science și am ales latura de cercetare. Se putea să alegi atât un master profesional, cât și unul orientat spre cercetare. Am vrut să încerc partea aceasta de cercetare, așa că am m-am orientat spre acel master și totul a decurs atât de bine și de frumos pentru mine, încât m-am hotărât să continui. Cu toate că bursă nu mai aveam, pentru că am hotărât să plec pe cinci luni, am găsit niște sponsorizări și am reușit să rămân până la finalul masterului”, povestește Ioana.

Aceasta a fost pentru ea prima experiență cu străinătate.

“M-am regăsit foarte mult în ceea ce am trăit acolo, atât în mediul universitar, cât și printre studenții de acolo. Mi-am făcut foarte mulți prieteni internaționali, era totul foarte deschis, internațional. Mi-am găsit un echilibru foarte frumos acolo și am văzut un model foarte interesant de a continua cu cercetarea. Eu nu mi-am propus să fac cercetare când am mers acolo, pur și simplu am vrut să am o experiență de studiu în străinătate. Pentru mine cel puțin, perspectivele nu erau aceleași în țară sau în Franța. Atunci am văzut modele, am văzut cum prieteni de-ai mei de acolo au continuat cu o bursă de cercetare și mi-am dorit și eu foarte mult. Continuarea a venit cumva natural și neașteptat pentru mine. În ultima săptămână din ultimul semestru din master, am fost invitată la o vizită de către unii dintre profesorii mei de la cursuri, pentru o vizită la laboratorul lor de cercetare, care era în alt oraș. Am vizitat laboratorul și mi-au povestit și despre oportunitatea de a continua la ei și am primit bursa de la ei în Reims”, povestește Ioana.

Așa că, de la Metz, tânăra s-a mutat în Reims, unde a continuat cu un doctorat pe 3 ani, la Universite de Reims Champagne- Ardenne. Experiența a fost una complexă, spune ea.

“Am și predat, am făcut și stagii practice, stagii de programare, am avut joburi mici de vară, am predat foarte mult, în paralel cu doctoratul, deci cumva a fost foarte plină experiența din acei ani. Apoi, la sfârșitul doctoratului, am vrut să am și experiență de post-doc (studii post-doctorale) și am obținut o bursă Marie Curie în Bruxelles la Universitatea Flamandă (Vrije Universiteit Brussel) și am continuat acolo iarăși cu 3 ani de post-doc, pe proiecte europene, foarte intens. Am lucrat cu foarte mulți parteneri din Europa, multe universități, întreprinderi mici, mijlocii și mari. Am lucrat într-un proiect care modela anatomia umană, apoi m-am mutat pe alt proiect, pentru securitatea datelor private și, în acest context, am cunoscut foarte multă lume, am călătorit foarte mult la partenerii de proiect, am fost de asemenea invitată să particip la recenzia proiectelor europene de către Comisia Europeană. Deci a fost foarte, foarte activă experiența din acele vremuri. Am stat 3 ani acolo, după care, oarecum și din motive personale, am decis să mă întorc înapoi în Franța. Și de data aceasta a fost în Grenoble, unde am avut un contract scurt de predare și cercetare. Și apoi m-am întors în Cluj”, sintetizează Ioana periplul european.

Întoarcerea. “A fost dorința mea dintotdeauna să revin acasă”

Ce te face, totuși, să revii acasă, dintr-un mediu internațional?

“A fost dorința mea dintotdeauna să revin acasă, doar că n-am știu că va dura atâția ani experiența. M-am lăsat un pic dusă de val, dar a fost foarte frumos, o experiență bogată și folositoare, zic eu”, completează profesoara.

În ceea ce privește decizia de reîntoarcere, Ioana spune că venise momentul să se așeze. Aceasta admite, de asemenea, că e complicat pentru un român să urmeze o carieră universitară în străinătate.

“În cazul meu, au fost contracte pe perioadă limitată întotdeauna. Deci de fiecare dată apărea un alt proiect, aveam un alt contract. Și, la un moment dat, mi-am dorit să mă așez. Mi-am dorit să investesc un pic mai mult în cariera mea universitară, iar în Franța era un pic mai greu. În Belgia nu am încercat, dar în Franța era puțin mai greu – eram întotdeauna pe locul doi sau trei, pentru că întotdeauna candidații locali aveau întâietate. Eram și în contact cu profesorii mei din Cluj, care mi-au spus că mă pot întoarce oricând în UBB. Aveau nevoie de oameni, erau posturi și contextul acesta a făcut să decid că mă întorc în Cluj. Bineînțeles că au fost și considerente personale, dar, din punct de vedere profesional, acesta a fost raționamentul. Și m-am întors”, spune Ioana, care a făcut drumul de retur spre casă în 2014.

Inițial, aceasta a fost cadru didactic asociat, vreme de un an, apoi a intrat pe o poziție de lector universitar. Ca direcție de lucru, aceasta implică mai ales zona de big data.

“Am revenit în UBB ca să predau diverse materii legate de informatică. Inițial, am mers pe algoritmi, programare , iar acum m-am specializat mai mult în domeniul acesta nou, emergent, de big data, știința datelor, care are tangențe cu aproape orice domeniu”, spune Ioana Ciuciu.

La întoarcere, aceasta a găsit acasă un mediu “așezat”, la nivel de muncă în universitate, însă ritmul urma curând să accelereze, o dată și cu evoluția rapidă a industriei.

“Când am revenit în universitate, lucrurile erau ușor diferite față de cum le știam eu, erau destul de așezate. Era un ritm bun, nu foarte alert. Era destul de flexibil, dar nu foarte ambițios, în acel moment. Deci puteai să faci atât de mult cât voiai, dar nu era nicio presiune să faci mai mult. Între timp, eu am fost și în concediu de materniate, cu cei doi copii, și, când am revenit, am regăsit un ritm foarte alert. Erau multe proiecte, multe oportunități, cu siguranță cu totul altceva față de cum era când am revenit în Cluj. Deci acum e un alt ritm, sunt atâtea oportunități, atâtea proiecte, atâtea colaborări, încât abia abia reușim să facem față și vrei să participi la toate. Tentația e mare, dar trebuie să știi să să zici “nu” la un moment dat”, spune Ciuciu.

Este vorba despre oportunități care vin la nivel european, apeluri de proiect care se lansează de câteva ori pe an, dar și despre proiectele locale sau proiecte locale în parteneriat european.

“Avem aici un cluster, Transilvania IT,  la care particip cu un proiect prin UBB, dar care are și colaborare europeană. Avem colaborări europene, avem colaborări cu alte universități, avem colaborări cu industria locală: directe, prin proiecte de cercetare și dezvoltare, sau prin intermediul studenților. Sunt aceste stagii de practică pentru studenți, unde iarăși colaborarea este foarte strânsă. Vin foarte multe firme la noi, în UBB, ca să inițiem colaborări pentru diverse proiecte, pentru diverse probleme pe care ei le vor rezolvate acolo și pe care putem să ne aducem și noi contribuția cu laboratoarele de cercetare sau cu studenții pe care-i avem”, menționează lectorul UBB.

E, așadar, efervescență în IT-ul universitar.

“Îi văd și pe studenții noștri. Este enormă diferența între studenții de acuma și felul în care eram noi când am plecat eu din țară, când am terminat facultatea și am plecat din Cluj. Erau oportunități, dar nu atât de multe câte sunt acum. Studenții noștri fac o facultate, fac proiecte, fac stagii, lucrează – toate în aceleași timp. Fac internship-uri, călătoresc, merg în străinătate să facă interchipuri acolo. Sunt foarte, foarte multe oportunități”, sintetizează Ioana.

Cum a evoluat România? “În Cluj, am reușit să avem un nivel de trai comparabil cu ce am avut dincolo”

Și țara a evoluat, între timp, constată Ioana Ciuciu, menționând însă că evoluția în bine e vizibilă mai ales în marile orașe.

“A fost și este o evoluție, bineînțeles. Trăind acolo atât de mulți ani și văzând un alt nivel de trai, diferența era evidentă. Dar evoluția e vizibilă. România și Clujul, în special, pentru că eu aici sunt și aici  locuiesc, au o evoluție vizibilă. Și din punct de vedere economic văd o evoluție clară pentru noi, aici, la Cluj. Nu a fost foarte greu să avem ceea ce ne-am dorit, dar probabil că nu e la fel pentru oamenii din alte domenii, din alte zone. Dar, în Cluj, cu siguranță noi am reușit să avem un nivel de trai comparabil cu ce am avut dincolo. Bineînțeles că este loc de mai bine întotdeauna. Atitudinea oamenilor, de exemplu, zic că uneori ar merita un pic ajustată. Dar, în general, e bine”, crede Ioana.

Munca. AI și big data

Pe plan profesional, în aceasă perioadă, Ioana Ciuciu spune că este implicată mai ales în planurile UBB de a se extinde înspre domeniul inteligenței artificiale.

“Aici îmi aduc și eu contribuția, cu cursuri de big data, care are tangențe și în AI, pentru că tot ce se face în orice domeniu legat de inteligență artificială practic are nevoie de putere de calcul în spate. Și am fost implicată în programele noi pe inteligență artificială, atât la noi în departament, cât și în alte facultăți. De exemplu, particip la un curs la Psihologie, la științe cognitive, predau big data. La Biologie este un master de bio-informatică la care de asemenea particip cu acest curs. Deci, cumva, mă interesează inițiativele acestea de a face vizibil progresul nostru în domeniul inteligenței artificiale la nivel de studii, ce fac studenții și cum noi, cadrele didactice, îi formăm, astfel încât să răspundă nevoilor de la ora actuală. Dar și pentru a a găsi o punte de colaborare permanentă între noi, ca universitate, și mediul industrial”, spune Ciuciu.

Aceasta este implicată în această perioadă într-un proiect cu Transilvania IT Cluster, în care are un rol de formator în domeniul big data pentru întreprinderi mici și mijlocii care doresc să își digitalizeze produsele și care au nevoie de lucruri cu datele. De asemenea, lucrează la activități de practică cu studenții, unde sunt colaborări cu industria locală.

“Și, bineînțeles, mai este și partea de cercetare, pe care trebuie să o susținem și care este importantă, de asemenea. În momentul de față, în cazul meu, cercetarea se axează pe felul în care studenții pot să învețe mai bine, cum să construim mai bine aceste curricule, aceste programe de învățare pentru tehnologiile emergente”, spune Ioana.

A meritat reîntoarcerea în România?

“Pentru mine a meritat, cu siguranță. Pentru ceea ce îmi doream eu, a meritat, cu mențiunea că m-am întors în țară, dar am fost în continuare în colaborare cu cei de dincolo, cu profesori de acolo, am organizat conferințe, am participat la evenimente și continui să o fac. Deci a meritat, știind că porțile sunt deschise spre a continua într-o direcție sau alta. Și merită în continuare, cu oportunitățile pe care le avem”, spune Ioana.

Aceasta mai are în cercul de cunoscuți și alte persoane care au avut un traseu similar – cu întoarcere din diaspora.

“Cunosc câțiva, nu mulți. Cunosc câțiva oameni care s-au întors și, de asemenea, și lor le este foarte bine aici, atât în domeniul IT, ca firmă, cât și în universitate. Sunt persoane care s-au întors și care profesează doar în IT,  în mediul privat, sunt care profesează în ambele. Eu, de exemplu, am profesat doar în universitate, dar cu o strânsă colaborare cu industria. Nu știu ce va fi pe viitor, dar îmi doresc în continuare această colaborare”, spune Ioana Ciuciu.

În continuare există motive de întoarcere pentru cei care vor să o facă, mai spune ea.

“Până acum au fost oportunități și au fost destul de frumoase și cu perspective și, de obicei, românii care se întorc au porțile deschise. Deci nu pierd nimic, pentru că în orice moment ei pot să meargă acolo unde își doresc și să continue așa cum își doresc. O dată întors în România, oportunitățile continuă să existe. Cred că cei care iau decizia aceasta au perspective bune”, spune Ciuciu.

Despre probleme, acasă. “Îmi iubesc țara, dar îi văd și minusurile “

În ciuda faptului că experiența reîntoarcerii a fost una pozitivă, Ioana admite că sunt elemente de “dincolo” care încă îi lipsesc.

“Nu m-am reintegrat cu totul-totul. Îmi iubesc țara, dar îi văd și minusurile și văd și ceea ce lipsește aici. Îmi lipsește mie personal foarte mult mediul internațional, prietenii de pretutindeni. Am prieteni în foarte multe țări, din foarte multe locuri ale lumii, care îmi lipsesc. Mediul acesta internațional nu l-am regăsit aici, în România și pentru mine a contat încă de la început, de când am plecat. Iarăși, lucrul în echipe mari, consolidate, îmi lipsește. Asta ține și de instituție și ține de noi, să ni le formăm, dar acolo le aveam gata formate cumva. Și poate o mai mare libertate, financiar vorbind, dar și o mai mare autonomie”, spune Ioana despre ceea ce îi lipsește.

Marile minusuri care încă există în România și unde ar mai fi de lucru?

“Eu zic că ar fi nevoie ca așa, la nivel de societate, să fim mai responsabili cu deciziile pe care le luăm, pentru că au impact, atât în ceea ce privește viața noastră personală, cât și pe ceilalți. Deci o mai mare responsabilitate în ceea ce facem și în deciziile pe care le luăm, o atitudine mai responsabilă și mai cu respect – asta cred că ar ajuta”, spune Ioana.

De asemenea, autoritățile ar putea avea un mult mai mare impact pozitiv în multe domenii.

“Cu siguranță este loc de mult mai mult în toate domeniile acestea care primează – sănătate, învățământ – toate au mare nevoie de a progresa. Când m-am întors în țară, domeniul medical mă speria și mă sperie  și acum, cu toate că avem medici extraordinar de buni. Cunosc și am prieteni care au ales și ei drumul străinătății pentru a profesa, pentru că le e mai bine acolo, unde le este recompensată munca, până la urmă. În domeniul medical, da, e loc de mai bine. Și în învățământ. Și în multe domenii importante”, conchide Ioana.

Acest interviu a fost transcris folosind și Vatis Tech.

Citește și episoadele anterioare din seria Cei care se întorc:

VIDEO Cei care se întorc. Nicolae Ciocanea, specialist în construcția de tuneluri în străinătate, a revenit din Spania pe șantierele de infrastructură din România: „Mă bucur că m-am întors. Chiar dacă de mâine aș câștiga mult mai puțin, ești acasă”

VIDEO Cei care se întorc. Adrian Pică, de la Singapore și Bolt Estonia la antreprenoriat în digitalizarea vânzării de asigurări în România. Despre românii din diaspora: “Categoric există un interes de implicare mai mare. Mulți dintre ei poate ar fi dispuși să investească în afaceri în țară”

VIDEO Cei care se întorc. Costin Raiciu, profesor la catedra de Calculatoare de la Politehnică, a revenit la Bucureşti după un doctorat în Londra: “Nu e niciun fel de regret”/ “Impactul tău personal poate să fie mult mai mare aici decât în altă parte”

VIDEO Cei care se întorc. Andrei Corbet-Nits, arhitect cu studii în Franța și teză de doctorat despre problemele dezvoltării urbane din România: “Mulți m-au întrebat de ce am dat Parisul pe București”/ “Ai un fel de libertate mai mare. Nu e o aglomerație urbană atât de densă și de strivitoare ca în marile capitale ale Occidentului”

VIDEO Cei care se întorc. Dragoș Dușe s-a întors din Germania și a fondat Synaptiq, un start-up care vrea să ducă Inteligența Artificială în tratamente oncologice: „Am găsit o Românie care progresează, o Românie în care există oportunități”

VIDEO Cei care se întorc. Bogdan Ivănel s-a întors din Olanda și a lansat o asociație care creează soluții digitale pentru probleme din societate. Fondatorul Code for Romania: “Există niște schimbări de fațadă, de poleială, dar cred că cele de substanță nu s-au petrecut niciodată”

VIDEO Economedia lansează seria „Cei care se întorc”. Marius Dumitrașcu, fermier în Vaslui, a revenit după 18 ani acasă, unde își dezvoltă o afacere în agricultură: „În România încă este loc să te dezvolți și chiar foarte repede” / A meritat reîntoarcerea? „O spun cu litere mari: „D” și „A”!”