Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
De la 1 ianuarie 2025 a intrat în vigoare o nouă versiune a codurilor CAEN, ca urmare a modificărilor instituite prin ordin al președintelui INS. Astfel au fost modificate și, teoretic, simplificate unele obiecte de activitate ale firmelor din România care sunt înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Însă, potrivit unui antreprenor care se ocupă cu înregistrarea firmelor, efectul a fost invers, iar antreprenorii mai mult sunt încurcați. Modificarea va aduce drumuri în plus și costuri suplimentare destul de mari pentru antreprenori.
Deși modificările se vor face treptat pentru afacerile înregistrate înainte de 1 ianuarie, orice înscriere de documente la Registrul Comerțului va produce automat re-codificarea afacerii. În unele cazuri se va ajunge astfel la mai multe costuri și birocrație pentru reîncadrarea obiectului de activitate.
- Reamintim că ONRC a lansat un nou portal din vară, după o investiție de peste 39 milioane de euro care ar fi trebuit să scurteze timpul de înregistrare a unei noi firme la 24 de ore. Însă, în septembrie, timpul de soluționare a unei cereri ajunsese până la o lună de zile.
De la începutului anului, codurile CAEN ale firmelor au fost modificate conform unui ordinul al președintelui Statisticii. Modificarea CAEN-urilor se face însă treptat. Firmele care vor fi înregistrate în 2025 vor trece direct la noua clasificare CAEN Rev. 3. În schimb, companiile deja înregistrate vor trece la noul Cod CAEN treptat în momentul în care vor face o nouă înregistrare de documente la ONRC. Acest proces are drept scop alinierea activităților economice la noile realități și standarde internaționale.
Însă un antreprenor care se ocupă cu înregistrarea firmelor și care nu a dorit să fie numit a vorbit pentru Economedia.ro despre problemele care au apărut ca urmare a „simplificării”. Ele generează în unele cazuri „cheltuieli destul de mari” și „mai multe drumuri” pentru a reîncadra codul de Clasificare a Activităților din Economia Națională.
Firmele vor avea în obiectul de activitate o mulțime de activități pe care nu le fac
Antreprenorul ne-a prezentat „cel mai edificator exemplu legat de această schimbare și de impact”, mai precis introducerea automată a unor coduri, fără ca antreprenorii să aibă posibilitatea de a alege dintre ele.
„În fostul cod CAEN exista un cod de activitate de comerț cu amănuntul pe internet, adică comerțul online. Cine avea acest tip de activitate își autoriza și introducea în actul constitutiv sau în obiectul principal de activitate acest cod CAEN. Pentru celelalte tipuri de comerț exista precizarea «în magazine specializate», comerț cu carne, pâine, produse specifice. Acest cod de comerț cu amănuntul pe internet, conform noii recodificări care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, s-a transformat în tot comerțul cu amănuntul de dinainte. S-a transformat în 40 de coduri care, la re-codificare, îți sunt introduse automat, că tu nu ai nicio posibilitate să alegi dintre ele. Re-codificarea aceasta se face automat. Se depune o cerere pe portal și Registrul îți schimbă automat fostele coduri CAEN în noile coduri CAEN. Singura ta posibilitate este să alegi obiectul principal, dacă nu mai este același în noua configurare. Dar, în rest, vei avea în obiectul de activitate toate codurile generate de această schimbare. comerțul cu amănuntul pe internet s-a transformat în vreo 40 de coduri cu amănuntul de toate produsele… cu combustibil, cu carne, cu pește, cu ulei, cu pâine”, afirmă antreprenorul.
Anterior, acest cod era specific în general firmelor din IT care făceau software sau alte activități și aveau și un cod de comerț cu amănuntul sau celor din industrie care fac exact comerț online la un site pe care vând diverse produse.
Drept urmare, datorită acestei modificări, firmele urmează să aibă în obiectul de activitate o mulțime de activități pe care propriu-zis nu le fac.
Legea impune ca toate codurile generate să fie autorizate. Drept urmare, firmele vor fi obligate să autorizeze aceste coduri, deși nu au activitățile respective.
Această schimbare va ridica probleme pe viitor, pentru firme, deoarece pentru anumite tipuri de activități este nevoie de anumite autorizații speciale. Pe lângă drumurile în plus, modificarea va aduce și cheltuieli destul de mari pentru antreprenori, spune specialistul consultat de Economedia.
„Trezindu-se cu aceste obiecte în activitate a firmei, nu-i rămâne decât să facă o nouă modificare ulterior, prin care să restrângă obiectul de activitate cu aceste coduri noi generate de sistem, lucru care implică o nouă mențiune la Registrul Comerțului, un nou drum și cheltuieli destul de mari, pentru că este o mențiune complexă care va implica schimbarea actului constitutiv, o hotărâre a asociatului care se publică la Monitorul Oficial, costuri cu taxe de publicare la Monitorul Oficial și cu taxe de redactare a documentelor respective”, explică antreprenorul.
El susține că, în urma unei analize proprii, unui cetățean obișnuit „îi va fi aproape imposibil să facă” el singur toate aceste modificări, din cauza complexității birocratice.
„Toate actele firmei se schimbă. Va avea un nou act constitutiv, un nou certificat constatator, un nou certificat de înregistrare. Dintr-o mențiune care aparent ar fi trebuit să fie o schimbare simplă, s-a ajuns la două mențiuni. Mai întâi re-codificarea, iar apoi extinderea obiectului sau restrângerea. S-ar putea ca din codurile noi care-i sunt generate să nu mai ajungă să aibă codurile necesare și să trebuiască să adauge alte obiecte care au devenit noi acum și specifice. De exemplu, cine avea înainte restaurante simplu, că era un singur cod pentru toate activitățile, acum ele au fost defalcate pe diverse. De exemplu, unitățile mobile, cele de fast-food, de tonete, la stradă ș.a.m.d. au un cod specific acum”, detaliază el.
Modificarea va implica și introducerea noilor coduri la casele de marcat. Acest lucru implică alte cheltuieli, spune el.
Modificarea codurilor CAEN este justificată, potrivită acestuia, deoarece ultima versiune a codurilor CAEN este din 2008. Cu toate acestea, problematic este modul în care se face în practică această schimbare.
„Între timp au apărut o serie de activități noi, mai ales prin zona online. Ideea schimbării nu era rea în sine, ci modul în care s-a pus în aplicare. Ideea de a schimba codurile și de a le reajusta conform noii configurări economice, a tot ceea ce s-a întâmplat în mai bine de 15 ani, e OK, în principiu. Dar ca și în cazul schimbărilor din vară cu portalul Registrului, că și acolo ideea era bună, este incredibil. Blocajul care s-a produs din cauza modului în care se implementează, aici este problema definitorie. Modul de implementare lasă de dorit”, spune el.
Amintim că în vara anului 2024, portalul ONRC a fost modernizat, în urma unei investiții de 40 de milioane de euro. Totuși, modul defectuos în care a fost implementată schimbarea portalului a dus la numeroase probleme și întârzieri pentru antreprenori. Problemele au dus și la demiterea directorului Registrului Comerțului de la acea vreme.
Antreprenorul consultat de Economedia susține că această situație se repetă.
„După o asemenea contraperformanță, cu un nou director al Registrului, lucrurile se întâmplă de această dată exact la fel. Nu s-a învățat nimic. La nivelul funcționarilor de stat care implementează astfel de proiecte este un blocaj mental”, susține antreprenorul care se ocupă cu înregistrarea firmelor.
El reclamă lipsa de consultare a instituțiilor cu mediul de afaceri.
„Nu s-au consultat pentru că ei probabil lucrează cu IT-iști care nu au perspectiva clientului, antreprenorul. Dacă această schimbare s-ar fi produs pe baza unor consultări cu mediul de afaceri, cu avocați, cu companii care se ocupă de consultanță în domeniul mențiunilor care se fac la Registrul Comerțului, cu juriști etc, astfel încât să se facă o analiză de impact și să se vadă care este cea mai bună soluție de implementare, nu s-ar fi ajuns aici. Din păcate, așa cum s-a întâmplat și cu portalul, deciziile pe care le ia Registrul Comerțului și implementarea lor se face unilateral, fără nici măcar o instruire a propriilor angajați. Din acest punct de vedere, suntem ca în situația din vară, că angajații Registrului Comerțului sunt derutați de aceste schimbări și deciziile se iau la nivel local, fiecare registru în funcție de cum gândește soluția. Dacă ar fi vrut ca această schimbare să nu afecteze din punct de vedere birocratic și operațional, firmele ar fi trebuit să aibă o consultare, prezentând ceea ce urmează să facă și așteptând un feedback de la mediul de afaceri în legătură cu această schimbare, propuneri de implementare, astfel încât lucrurile se decurgă bine”, mai precizează antreprenorul specializat.
Problemele noii platforme ONRC lansate în vară, a cărui implementare a costat aproape 40 de milioane de euro, a generat întârzieri la înregistrarea unei firme de până la o lună de zile, după cum a relatat în septembrie Economedia.ro. Scopul platformei era, printre altele, să permită înființarea unei firme în doar 24 de ore.
Operatorii și registratorii ONRC au fost nepregătiți pentru digitalizarea care nu a fost testată suficient înainte de lansare, potrivit sindicaliștilor din cadrul instituției aflate în subordinea Ministerului Justiției.
Valentina Burdescu, fosta directoare, a fost și demisă din cauza neregulilor. Pe 12 septembrie a fost numită Luiza Mardare ca director general al ONRC. Ministerul Justiției arăta, în comunicatul prin care anunța schimbarea, că aceasta „este o persoană cu experiența unei funcții de conducere, fiind director al ORCT Constanța, familiarizată cu noul sistem implementat” și că „are o viziune amplă asupra organizării interne a instituției”.
