Sursă foto: Pixabay
La aproape șase luni după ce Vladimir Putin a ordonat trupelor rusești să intre în Ucraina, amploarea pagubelor provocate economiei europene devine evidentă și multe țări luptă cu dificultăți financiare și criză energetică, arată o analiză a publicației The Guardian, care notează cu puncte de la 1 la 5 riscurile de recesiune.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Fondul Monetar Internațional a revizuit în scădere previziunile de creștere pentru 2023 ale tuturor celor patru mari economii din zona euro – Germania, Franța, Italia și Spania – pe măsură ce combinația dintre război și creșterea ratelor dobânzilor frânează activitatea.
În Marea Britanie, inflația a depășit 10% pentru prima dată în ultimii 40 de ani, în timp ce gospodăriile se luptă cu creșterea facturilor la energie. Banca Angliei estimează că inflația va atinge un vârf de peste 13% în toamnă.
Marea Britanie se confruntă cu presiuni suplimentare din cauza Brexitului, dar impactul creșterii prețurilor la energie, al perturbării lanțului de aprovizionare, al lipsei de forță de muncă și al secetei afectează și restul Europei. Analiștii de la Economist Intelligence Unit spun că problemele s-ar putea extinde pe o perioadă de timp, deoarece țările trebuie să se debaraseze de resursele de energie rusești, iar dezvoltarea surselor regenerabile de energie ca alternativă va lua timp.
“Pe termen scurt, ne așteptăm la o recesiune în Europa în iarna 2022-23, ca urmare a penuriei de energie și a inflației ridicate susținute”, a declarat EIU. “Iarna din 2023-24 va fi, de asemenea, dificilă, astfel că ne așteptăm la o inflație ridicată și la o creștere lentă până cel puțin în 2024”, notează The Guardian.
Șansele de recesiune în UE – și în Rusia:
Germania – 4 puncte din 5. Cea mai mare economie a Europei se află în centrul furtunii, în timp ce criza energetică, lunile fără precipitații și o defalcare a comerțului mondial îi afectează baza de producție. Creșterea economică a încetinit până la o viteză de stagnare în al doilea trimestru și este posibil să devină negativă în lunile următoare. Rusia a furnizat mai mult de jumătate din gazele Germaniei în 2020 și aproximativ o treime din petrol.
Guvernul a instituit un pachet de sprijin pentru energie în valoare de peste 30 de miliarde de euro, iar cancelarul german, Olaf Scholz, a promis, de asemenea, un nou pachet de sprijin financiar.
Franța – 2 puncte din 5. Franța ar trebui să fie mai bine izolată decât multe alte națiuni europene, datorită sectorului său important de energie nucleară, care reprezintă puțin peste 70% din producția sa de energie electrică, dar s-a confruntat cu defecțiuni grave la reactoarele învechite. Deși se află într-o situație mai puțin gravă decât Germania, a doua economie a zonei euro s-ar putea confrunta cu întreruperi de energie electrică dăunătoare în această iarnă.
PIB-ul a crescut în Franța cu 0,5% în al doilea trimestru, mai puțin decât în alte națiuni de pe continent, consumul intern fiind deosebit de slab.
Italia – 3 din 5. Economia italiană a înregistrat în ultima vreme rezultate mult mai bune decât marii săi rivali din zona euro, înregistrând o creștere de 1% în al doilea trimestru. Dar, la fel ca Germania, Italia este puternic dependentă de gazul rusesc și are și complicația suplimentară de a fi implicată într-o nouă perioadă de incertitudine politică după demisia lui Mario Draghi din funcția de prim-ministru la începutul acestei veri.
Spania – 1 punct din 5 Ca orice altă țară din Europa, Spania este afectată de războiul din Rusia, dar dintre cele patru mari țări are cele mai mari șanse de a evita recesiunea, în ciuda inflației în creștere, arată analiza publicației britanice. Există o serie de motive pentru acest lucru. Economia sa a intrat în criză într-o stare rezonabil de bună și – ca și Italia – a primit un impuls suplimentar datorită creșterii puternice a turismului după pandemie. Turismul a reprezentat 12% din PIB-ul Spaniei înainte de Covid și o parte și mai mare din ocuparea forței de muncă.
Dar Spania este mult mai puțin dependentă de energia rusească decât Italia și este deja un mare importator de gaz natural lichefiat din întreaga lume. PIB-ul a crescut cu 1,1% în al doilea trimestru, iar FMI se așteaptă ca anul viitor să fie țara cu cea mai rapidă creștere dintre cele patru mari țări.
Guvernul a pus în aplicare un ajutor financiar și împrumuturi în valoare de 16 miliarde de euro pentru a ajuta companiile și gospodăriile să facă față costurilor energetice în creștere.
Analiza integrală și explicațiile The Guardian AICI
