Sursa foto: Pixabay
Bugetul adoptat miercuri de Parlament are ținte optimiste, consideră analiștii economici. Parlamentul a votat miercuri bugetul de stat care prevede un deficit de 77,9 miliarde lei, respectiv de 4,4% din produsul intern brut și o creștere economică de 2,8%.
De asemenea, Guvernul susține că, în anul 2023, cheltuielile pentru investiții vor ajunge la 112 miliarde lei și vor reprezenta aproximativ 7,22% în PIB, nivel considerat istoric de ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.
În anul 2023 veniturile bugetare sunt estimate la 539,6 miliarde lei (34,77% din PIB). Iar cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2023 sunt de 607,9 miliarde lei.
Cifrele au fost considerate nerealiste și de Consiliul Fiscal, chiar cu câteva zile înainte de adoptarea bugetului în Parlament.
„Veniturile sunt supraestimate”
Astfel, Consiliul Fiscal estimează un deficit de 5,7% în 2023, comparativ cu ținta de 4,4% asumată de Guvern, deoarece sunt probabile încasări de venituri cu circa 11,3 miliarde lei mai mici comparativ cu țintele asumate în buget, în timp ce cheltuielile sunt subestimate cu cel puțin 0,58% din PIB.
Analistul economic Dragoș Cabat apreciază că deficitul va fi de 4,9 la sută din PIB, pentru că încasările nu vor fi atât de mari precum speră Executivul, iar după ce va trece la tăieri de cheltuieli, va fi nevoit să se împrumute și să crească deficitul.
Cifrele pe care este construit bugetul sunt puțin optimiste, întrucât este o incertitudine mare atât pe creșterea economică, cât și pe nivelul veniturilor, consideră președintele Consilium Policy Advisors Group, analistul macroeconomic Laurian Lungu.
El arată că această practică, a supraestimării veniturilor, nu este nouă, pentru că „și în acest an ministerul Finanțelor a luat în calcul niște venituri care nu erau încasate efectiv, cum ar fi venituri mai mari din eficientizarea ANAF sau din digitalizare.”
La rândul să, analistul economic Dragoș Cabat, nu crede că vor fi realizate încasările prognozate la aproape 35 la sută din PIB: „Este o poveste estimarea cu încasări mai mari, tot 30 sau sub 30 la sută din PIB vor fi. Guvernul se bazează pe inflație ca să crească veniturile ca procent din PIB.”
Consiliul Fiscal este mai îngăduitor și estimează că veniturile vor fi mai mici comparativ cu țintele asumate în proiectul de buget cu circa 11,3 miliarde lei, reprezentând circa 0,73% din PIB. Aceasta derivă din considerarea gradului de colectare (inferior cu 8,7 miliarde lei în raport cu proiecția) și supraevaluarea cu 2,6 miliarde lei a unor venituri fiscale.
Țintă ambițioasă pentru investiții, care maschează deficit mai mare
În ceea ce privește investițiile, Consiliul Fiscal susține că este de remarcat ținta ambițioasă asumată pentru cheltuielile de investiții (7,2% din PIB conform proiectului de buget), aceasta reprezentând maximul din 2009 până în prezent. De asemenea, este de apreciat și intenția de a finanța o parte importantă a cheltuielilor de investiții publice din fonduri externe.
Dar tot Consiliul Fiscal apreciază că mai trebuie încă 5 miliarde lei la cheltuielile cu bunuri și servicii, încă 2 miliarde lei la asistență socială, respectiv încă 2 miliarde lei la nivelul cheltuielilor cu dobânzile. Cumulat, e vorba o sub-bugetare a cheltuielilor de cel puțin 0,58% din PIB.
Pe de altă parte, analiștii economici consideră că o țintă ambițioasă a investițiilor din buget îi ajută, de fapt, pe guvernanți să mascheze un deficit mai mare. Și asta pentru că, pe parcursul anului, guvernul nu va mai face toate investițiile promise, iar banii de la acest capitol vor acoperi nevoile altor ministere.
Laurian Lungu spune că „ministerul Finanțelor reușește să fie aproape de ținta de deficit în acest an prin neangajarea cheltuielilor cu investițiile, care acționează ca un buffer. Și în acest an ținta de investiții a fost ambițioasă. La 10 luni, erau realizate 52 la sută, e greu de crezut că vor fi făcute restul investițiilor prognozate în doar două luni. Anul viitor sunt dificil de atins ținta de deficit și cea de investiții.”
La rândul său, Dragoș Cabat afirmă că „mereu e interesant să ai ținta cea mai mare de investiții, dar fără să realizezi ținta și fără să existe consecințe. De acolo se taie prima dată, la jumătatea anului când faci rectificare bugetară și apoi le amâni. Acoperi astfel incompetența guvenanților. De asemenea, la final de an nu se facturează lucrările cu statul, în ultimele două luni, pe vremea lui Dragnea termenul era de 4 luni.”
„Creșterea economică de 2,8% este optimistă”
În ceea ce privește ținta de creștere economică, de 2,8 la sută, analiștii economici nu cred că va fi atinsă.
Laurian Lungu consideră că e țintă optimistă, dar atrage totuși atenția că și pentru anul acesta previziunile au fost considerate optimiste, dar evoluțiile au fost peste așteptările multora.
Pe de altă parte, el a enumerat și câteva amenințări la adresa țintei de creștere economică: „Cresc cheltuielile cu salariile bugetare, de aici vine incertitudinea. Apoi, sunt efectele modificărilor fiscale. Creșterile de taxe de le 1 ianuarie vor afecta mai ales IMM-urile, rămâne de văzut cum va afecta creșterea economica, care e puțin optimistă. În același timp, și previziunile globale sunt pesimiste. Văd în 2023 o decelarare a puterii de cumpărare, ceea ce va duce la o scădere a consumului, care e motorul de creștere. Creșterea economică o văd mai degrabă între 1 și 2 la sută, sau puțin peste doi, dar nu aproape trei cum estimează guvernul.”
La rândul său, Dragoș Cabat afirmă că este o creștere nerealistă: „UE va fi în recesiune, noi venim după 3-6 luni cu recesiunea. O să avem recesiune din trimestrul al doilea până în trimestrul al patrulea. Văd o creștere economică de cel mult 1 la sută, dacă nu chiar una cu minus.”