Sursa foto: © Paulgrecaud | Dreamstime.com / Photo 61190226
La începutul lunii septembrie, fostul președinte al BCE și fostul prim-ministru italian Mario Draghi și-a publicat raportul foarte așteptat de peste 300 de pagini privind viitorul competitivității europene. Raportul urmează analizei lui Enrico Letta privind viitorul pieței unice din aprilie și raportului Comisiei Europene privind evoluția concurenței în UE în ultimii 25 de ani.
Potrivit documentului, Uniunea Europeană are nevoie de o politică fiscală și industrială mult mai coordonată, de decizii mai rapide (prin eliminarea pe cât posibil a unanimității cerute în Consiliul UE), de scăderea accelerată a birocrației și de investiții masive făcute în comun dacă vrea să recupereze decalajele economice față de Statele Unite ale Americii și China.
Lista problemelor economice pe care UE trebuie să le rezolve este lungă, arată o analiză a firmei internaționale de avocatură Noerr: conform raportului Comisiei Europene privind evoluția concurenței în UE, intensitatea concurenței și, prin urmare, creșterea productivității au scăzut, ceea ce a dus la o scădere a competitivității în UE.
Concentrarea a crescut pe multe piețe, iar decalajul dintre liderii de piață și concurenți în ceea ce privește marjele de profit, profiturile și productivitatea a crescut. Comisia Europeană preconizează o creștere economică de doar 1 % pentru anul 2024 și, în ciuda diferitelor măsuri luate de statele membre ale UE, nu se așteaptă o creștere economică mai puternică nici în 2025.
În același timp, UE rămâne din ce în ce mai mult în urma SUA și a Chinei din punct de vedere economic, în timp ce schimbările tehnologice capătă o amploare semnificativă. Pe lângă aceasta, tensiunile geopolitice și geoeconomice, de exemplu cu China, nu se diminuează.
Se văd, însă, semne de creștere a concentrării și pe piața din România. Cele mai recente exemple sunt din telecom, unde Vodafone și Digi au căzut de acord să preia Telekom România, și în retail, unde Mega Image se apropie tot mai mult de preluarea lanțului de magazine Profi.
Principalele trei domenii de acțiune, conform lui Draghi
Există tot mai multe indicii ale unei schimbări fundamentale în ordinea economică internațională. Prin urmare, Draghi identifică trei domenii de acțiune: în primul rând, UE ar trebui să reducă decalajul de inovare față de SUA și China; în al doilea rând, ar trebui să accelereze decarbonizarea; și în al treilea rând, ar trebui să sporească securitatea și să reducă dependențele.
În acest context, potrivit lui Draghi, sunt necesare investiții de 750 – 800 de miliarde EUR pentru a menține competitivitatea.
Unul dintre puncte se referă la piața unică. Astfel, arată analiza, Draghi susține că implementarea deplină a pieței unice este esențială pentru o politică industrială de succes și o creștere economică mai puternică. Funcționarea fără distorsiuni a pieței unice este asigurată în primul rând de politica în domeniul concurenței, care protejează întreprinderile și consumatorii din UE împotriva abuzurilor de putere economică. Cu toate acestea, economia mondială s-a reorientat către sectoare cu grad ridicat de inovare (de exemplu, tehnologie), în care concurența se bazează în general pe tehnologii digitale și în care economiile de scară, pe lângă prețurile scăzute, sunt esențiale pentru competitivitate. Aceste piețe se caracterizează prin costuri fixe ridicate, date puternice și efecte de rețea și o mentalitate de tipul „câștigătorul ia totul”, ceea ce conduce la o concentrare generală a pieței. Prin urmare, Draghi pledează pentru reforme ale legislației în domeniul concurenței pentru a aborda această lume în schimbare radicală și pentru „companiile superstar” (chineze și americane) cu instrumente de politică adecvate.
În același timp, Draghi propune adaptarea practicilor actuale de control al fuziunilor. El recomandă ca potențialul de inovare să fie luat mai mult în considerare în efectele fuziunilor preconizate. Comisia Europeană ar trebui să evalueze aceste efecte din punctul de vedere al stimulentelor pentru inovare și să explice ce dovezi ar putea furniza întreprinderile pentru a demonstra că fuziunea lor va crește capacitatea de inovare și stimulentele pentru inovare, astfel încât să fie posibilă o „apărare a inovării”. Această evaluare este cu siguranță mai complexă decât evaluarea efectelor asupra prețurilor, dar ar putea fi gestionată prin creșterea resurselor puse la dispoziția Comisiei Europene (în special în cadrul Direcției Generale Concurență), care ar trebui, de asemenea, să funcționeze pe o bază mai agilă și orientată spre viitor. Draghi nu vede niciun obstacol major în calea punerii în practică a sugestiilor sale. Este nevoie doar de o schimbare a metodelor de lucru și de orientări mai actualizate pentru ca actualul regim de control al concentrărilor economice să fie pregătit pentru viitor și mai axat pe inovare, mai notează analiza respectivă.
Această propunere se potrivește cu analiza sa critică a procedurilor anterioare în care, în opinia sa, au fost interzise fuziuni care ar fi creat societăți suficient de mari pentru a concura cu societățile chineze sau americane. Draghi se bazează astfel pe o dezbatere de lungă durată care a culminat cu interzicerea fuziunii planificate Siemens/Alstom în 2019. Cele două companii doreau să fuzioneze pentru a fi mai bine poziționate pe piața internațională, în special în comparație cu cel mai mare producător chinez de trenuri din lume, CRRC. Draghi sugerează că controlul UE al fuziunilor ar putea fi utilizat pentru a promova „campionii europeni” care pot concura cu companiile superstar din China sau SUA.
Reacțiile și acțiunile din economia europeană
O recomandare similară a venit recent din Germania, unde directorul general al Asociaţiei bancare germane, Heiner Herkenhoff a declarat că progresele spre o uniune bancară europeană sunt vitale pentru realizarea eforturilor autorităţilor de a încuraja fuziunile transfrontaliere, deoarece băncile pot să-şi reducă costurile doar dacă există o piaţă unică pentru serviciile lor.
Proiectată după criza financiară mondială, uniunea bancară este menită să centralizeze supervizarea marilor creditori de către Banca Centrală Europeană, dar s-au înregistrat progrese reduse, deoarece rămân divergenţe asupra unor aspecte, cum ar fi schema comună de protejare a depozitelor.
“Dacă politicienii vor într-adevăr să promoveze fuziunile transfrontaliere semnificative în Europa, ei trebuie să consolideze piaţa unică financiară european”, a declarat Heiner Herkenhoff pentru Reuters.
Beneficiile fuziunilor se vor materializa numai când este implementată uniunea bancară, sunt înlăturate barierele în calea mişcării libere a capitalului şi lichidităţilor în zona euro. “Acesta este cu siguranţă o legătură între uniunea bancară şi cât de atractive pot fi fuziunile”, a explicat oficialul german.
Declaraţiile sale vin după ce UniCredit a provocat iritarea oficialilor de la Berlin devenind cel mai mare investitor privat în Commerzbank şi pregătind terenul pentru a deveni acţionar majoritar. Abordarea Germaniei este contrară opiniei autorităţilor de reglementare europene.
BCE a precizat că băncile europene mari pot sprijini mai bine economia şi pot concura mai bine cu rivalele mai mari din Statele Unite.
Pe lângă progresele în vederea realizării uniunii bancare, Herkenhoff a declarat că sunt necesare progrese în domeniul uniunii pieţelor de capital, care sunt cheia pentru asigurarea investiţiilor necesare pentru tranziţia verde şi cea digitală.
În același timp, pe piața din România întâlnim exemple de concentrări economice. Recent, furnizorii de servicii de telecomunicații Vodafone România și DIGI au încheiat memorandumuri pentru a achiziționa fiecare o parte din Telekom România Mobile Communications, de la Hellenic Telecommunications Organization (OTE). Vodafone va prelua cea mai mare parte a afacerii, conform informațiilor Economedia.
Iar Mega Image se apropie tot mai mult de finalizarea achiziției Profi, după ce a transmis Consiliului Concurenței că se angajează să cedeze activitățile de vânzare de bunuri de larg consum aferente unui număr total de 87 de magazine în vederea reducerii cotei de piață cumulative si a numarului de magazine în zonele relevante, către unul sau mai mulți cumpărători adecvați și evaluați în baza unor criterii obiective și calitative, cu aprobarea prealabilă a Consiliului Concurenței.
Vânzarea Profi către Ahold Delhaize reprezintă cea mai mare tranzacție pe segmentul de produse alimentare din Europa continentală care implică un fond de private equity. De asemenea, tranzacția este cea mai mare de până acum pe segmentul alimentar din Europa Centrală și de Est, conform companiilor.
Mega Image ar putea deveni liderul pieței de retail din România, în urma tranzacției pentru rețeaua de magazine Profi, potrivit datelor financiare din 2022. Mega Image este pe locul șapte în top după cifra de afaceri din 2022, în timp ce Profi era pe patru, după cum a scris anterior Economedia aici. De asemenea, Mega Image ar putea deveni lider pe piața locală raportat și la numărul de angajați, dar și la numărul de magazine.
Ce mai recomadă raportul în cazul concurenței
Alte recomandări privind politica în domeniul concurenței includ permiterea Comisiei Europene să analizeze ex post fuziunile și să intervină dacă este necesar. Analiza ex post ar putea fi integrată într-un nou instrument de concurență. Acest instrument ar putea fi utilizat de Comisia Europeană pentru a efectua studii de piață în vederea identificării problemelor structurale de pe anumite piețe și pentru a le rezolva în cadrul unei investigații de piață împreună cu întreprinderile. Ideea unui nou instrument de concurență nu este nouă; Draghi preia o propunere a Comisiei Europene care a fost introdusă într-un raport de specialitate în 2020, dar care nu a fost continuată. În cele din urmă, Draghi sugerează utilizarea de orientări și modele, în special pentru cazurile simple, pentru a reduce durata procedurilor, pentru a face rezultatele procedurilor mai previzibile și, astfel, pentru a reduce povara generală asupra întreprinderilor.
Ca urmare a tensiunilor geopolitice majore și a schimbărilor rezultate în compoziția internațională a statelor, precum și a restanțelor la reformele OMC, Draghi pledează pentru o politică industrială uniformă a UE. Lipsa de coordonare între statele membre ale UE, de exemplu, conduce la suprapuneri și standarde diferite. Draghi consideră că acesta este unul dintre motivele pentru care UE rămâne în urma economiilor americană și chineză, care au implementat o politică industrială coerentă.
Concluzii și perspective
Raportul Draghi va avea probabil un impact major asupra activității Comisiei Europene în următorii ani și ar putea modela relațiile internaționale ale UE. Mesajul lui Draghi este clar: Europa ca locație de afaceri nu trebuie să pună companiile într-un dezavantaj competitiv semnificativ în comparație cu alte piețe. În Orientările politice pentru noua Comisie Europeană 2024-2029, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la o „nouă abordare a politicii în domeniul concurenței”, care să favorizeze mai mult extinderea întreprinderilor pe piețele globale. Această abordare ar trebui să se reflecte și în evaluarea de către Comisia Europeană a fuziunilor, astfel încât inovarea și reziliența să fie luate pe deplin în considerare. Scrisoarea de misiune adresată comisarului UE desemnat pentru concurență, Teresa Ribera, include un mandat de modernizare a dreptului concurenței, luând astfel în considerare multe dintre propunerile prezentate în Raportul Draghi, notează analiza Noerr. Aceasta are sarcina expresă de a revizui orientările pentru evaluarea fuziunilor orizontale, pentru a se asigura că factorilor esențiali pentru economia UE, cum ar fi inovarea, li se acordă suficientă importanță.
