Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
România a reușit în 2022 o reducere puternică a deficitului bugetar, pe seama unor situații excepționale, respectiv inflația mare, neanticipată, care a adus venituri puternice din TVA la buget și prețurile mari la energie care au umplut vistieria statului prin taxele excepționale impuse companiilor energetice. Statul român a crezut că va profita și în acest an de astfel de situații excepționale cu un impact pozitiv și și-a programat o nouă reducere puternică de deficit. Cu toate acestea, situația nu pare să se mai repete, pentru că inflația și prețurile la energie scad, ceea ce se vede și în încasările statului în primele luni ale anului. Iar economia a avut și ea un avans modest în primele trei luni ale anului, de numai 0,1% față de trimestrul anterior, ceea ce reduce spațiul fiscal disponibil ce poate fi angajat în cazul în care evoluțiile economice rămân modeste în următoarele trimestre. În plus, Guvernul mai are acum pe masă și „cartofi fierbinți” precum greve și proteste simultane în numeroase sectoare bugetare, care cer salarii mai mari. Astfel, există un risc major ca ținta de deficit asumată pentru acest an să nu poată fi atinsă, iar analiștii consultați de Economedia consideră că nu mai există nicio altă soluție imediată decât renunțarea la excepțiile fiscale.
România a încheiat anul 2022 cu un deficit bugetar de 81,01 miliarde lei, respectiv de 5,68% din Produsul Intern Brut (PIB), sub ţinta de 5,74% din PIB stabilită la rectificarea din noiembrie 2022. Pentru 2023, Guvernul și-a asumat o reducere a deficitului bugetar până la 4,4% din PIB.
Consiliul Fiscal avertiza încă de la elaborarea bugetului că veniturile sunt supraestimate și cele efectiv încasate ar putea fi cu 11,3 miliarde mai mici, iar cheltuielile sunt subestimate cu cel puțin 0,58% din PIB. Astfel, Consiliul Fiscal estima pentru acest an un deficit de 5,7% în 2023, cu 1,3 puncte procentuale mai mare față de ținta asumată de Executiv.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Iar execuția bugetară din primele luni ale acestui an reflectă pe deplin estimările Consiliului Fiscal. Deficitul bugetar a ajuns deja la 1,72% din PIB din primele patru luni ale anului. Și doar dacă s-ar menține același ritm, „gaura” dintre venituri și cheltuieli ar trece de 5% până la finalul anului. Însă în mod normal cheltuielile statului accelerează puternic pe final de an, iar 2-3 puncte procentuale din deficit sunt de fapt înregistrate în ultimele luni din an, așa că deficitul ar putea fi chiar mai mare.
Cifre: veniturile supraestimate și cheltuielile surpriză
Execuția bugetară pe primele patru luni arată numeroase probleme pentru buget și materializarea a o serie de riscuri negative încă de la începutul anului.
Astfel, se remarcă în primele patru luni dinamica slabă a încasărilor de TVA, în condițiile în care consumul, principalul factor al creșterii economice, s-a temperat, în contextul inflației mari care a descurajat consumatorii. Iar situația probabil va continua la fel în acest an, în contextul în care Banca Națională a României (BNR) estimează că inflația va scădea la 7% până la finalul anului.
În schimb, în primele luni au fost realizate cheltuieli mari cu rambursările de TVA, în contextul în care este o practică uzuală ca statul să amâne aceste cheltuieli de la finalul unui an către începutul celuilalt, pentru a se încadra în ținta de deficit.
Dinamica încasărilor la salarii este de asemenea slabă, sub dinamica masei salariale din economie, mai precis adică ritmul creșterii de impozite din salarii este mai mic decât cel al creșterilor de salarii, ceea ce este îngrijorător, afirmă economistul Ionuț Dumitru.
O altă problemă o reprezintă veniturile fiscale mult mai mici.
Pe de o parte, acestea sunt cauzate de supraestimarea veniturilor din taxele excepționale din energie. Anul trecut, aceste venituri au fost semnificative, în contextul prețurilor mari la energie, însă în acest an prețurile la energie au scăzut foarte mult. Ionuț Dumitru estimează că statul nu va mai realiza veniturile de anul trecut. Evoluția descendentă a prețurilor globale la energie ar avea un impact în minus asupra veniturilor de circa 4 miliarde lei, conform unui document guvernamental obținut de Economedia.
Pe de altă parte, un impact major vine și din faptul că BNR a notificat autorităților că trebuie să recupereze 2,3 miliarde de lei, reprezentând vărsăminte efectuate din veniturile sale nete din 2022. BNR trebuie să efectueze această operațiune după ce majorările de dobânzi, mai ales cele de pe piețele externe, au condus la reevaluarea în scădere a valorii portofoliilor de titluri de stat deținute de către bancă și au generat, astfel un impact negativ asupra rezultatelor financiare, scria Profit.ro.
Un alt impact negativ îl are o decizie a Curții Constituționale, care a hotărât că este neconstituțională plata contribuțiilor de sănătate pentru pensiile mai mari de 4.000 lei, decizie care ar avea de asemenea un impact negativ de 1,5 miliarde lei,
Suplimentar, în bugetul aprobat au fost incluse venituri din îmbunătățirea colectării de aproximativ 9 miliarde lei. Cu toate acestea, ritmul încasărilor de până acum nu indică progrese notabile. ANAF a colectat în primele cinci luni cu circa 8,2 miliarde lei mai puțin față de programul trasat de către Ministerul Finanțelor, scria recent Profit.ro. Amintim că Lucian Heiuș și-a dat demisia de la șefia ANAF pentru această situație, iar premierul Nicolae Ciucă l-a demis și pe șeful Autorității Vamale, Bogdan Mihei.
Conform documentului obținut de Economedia, în ipoteza ușor optimistă de revenire a încasărilor din impozitul pe profit (la ritmul de creștere a PIB nominal față de creșterea de 3% în primele 4 luni), se pot estima venituri anuale inferioare prevederilor anuale cu aproximativ 3,5 miliarde lei.
Similar, veniturile din TVA pot accelera la ritmul anual al PIB nominal estimat (12,9% față de dinamica de 3,7% înregistrată în primele 4 luni), însă estimările anuale pot fi inferioare prevederilor anuale cu aproape 10 miliarde lei (din care 0,4 miliarde lei taxe vamale).
În primele patru luni, veniturile din accize au fost susținute de încasările semnificative din tutun în luna aprilie, care se așteaptă să afecteze negativ încasările în următoarele luni, iar nerealizarea anuală poate fi estimată la 1,5 miliarde lei.
De asemenea, veniturile din contribuții sociale pot accelera marginal în următoarea perioadă la o dinamică ușor superioară încasărilor din primele 4 luni (12,2%), dar și în aceste condiții se poate estima o nerealizare anuală de 4,5 miliarde lei, conform documentului.
Nerealizarea de venituri fiscale, din cauza încasărilor mai reduse din concesiuni, redevențe petroliere și vărsăminte BNR, ar putea avea un impact anual negativ de 5 miliarde lei față de estimările inițiale aprobate.
Suplimentar, dividendele de la companiile de stat pot fi mai reduse cu 3 miliarde lei în condițiile distribuirii unor cote diminuate din profiturile realizate. Amintim că din acest an cota de impozitare a dividende lor a crescut la 8%, de la 5%, iar multe companii au manifestat deja un comportament de plată mare de dividende pentru a profita de cota de 5%.
Astfel, conform documentului, chiar dacă se includ în estimări încasările prognozate mai mari din impozitul pe venit de 2,5 miliarde lei, veniturile din taxa de solidaritate și cele din fondul de tranziție energetică (pentru compensarea facturilor la energie), veniturile fiscale și nefiscale ale bugetului general consolidat pot fi estimate cu cel puțin 1% din PIB (18 miliarde lei) mai reduse decât sumele aprobate.
În ceea ce privește cheltuielile, execuția bugetară din perioada ianuarie-aprilie arată că principalele agregate se înscriu pe o traiectorie de depășire a prevederilor anuale cu impact semnificativ. De exemplu, cheltuielile de asistență socială reflectă un avans de 9,7% în perioada curentă, iar extrapolarea impactului majorărilor acordate până la finalul anului indică o depășire de 9 miliarde lei față de prevederile anuale.
Pornind de la creșterea de 17,1% a cheltuielilor cu bunuri și servicii în primele 4 luni, în ipoteza ușor optimistă a reducerii dinamicii către rata prognozată a inflației în următoarea perioadă (aproximativ 9%), se poate estima o depășire a prevederilor anuale cu 6 miliarde lei.
Subvențiile în perioada curentă reprezintă peste 60% din prevederile anuale și se așteaptă o reducere semnificativă a plăților privind compensările la energie pentru companii față de anul trecut. Totuși, se poate estima un necesar anual suplimentar de 6 miliarde lei.
Cheltuielile cu dobânzile prezintă o creștere de peste 3 miliarde lei (și o pondere de 44% din prevederile anuale), iar în scenariul unor nevoi de finanțare suplimentare (nerealizare de venituri de peste 1% din PIB), sumele necesare în următoarele 7 luni nu ar putea fi mai reduse decât cele înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut.
Investițiile publice au fost estimate la începutul anului la 7% din PIB (din fonduri naționale și proiecte europene), în crestere cu aproape 2 puncte procentuale față de anul 2022. Având în vedere ritmul de implementare al investițiilor în primele 4 luni, menținerea acestor cheltuieli la aceeași pondere ca anul trecut (5,1% din PIB) poate genera economii considerabile cu un impact total pe deficitul bugetar care poate fi estimat între 0,5 și 1% din PIB (în funcție de structura reducerilor pe componentele europene sau naționale). Totuși, potrivit documentului, aceste economii pot cel mult acoperi creșterile prognozate de cheltuieli pe celelalte componente (de cheltuieli curente).
„În acest context, o diminuare a deficitului bugetar inferioară nivelului de 5,7% din PIB în anul 2023 prezintă o probabilitate redusă chiar și în condițiile unei ajustări semnificative a investițiilor în acest an”, conform documentului guvernamental obținut de Economedia.
„Sunt necesare măsuri corective imediate” / „Trebuie să elimini din excepții”
„Riscul de derapaj bugetar este iminent față de țintă”, afirmă și Ionuț Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank. Conform lui, dacă nu se iau măsuri corective foarte rapid, în orice scenariu nu pare plauzibil să scădem sub 5% deficit, chiar semnificativ peste 5% ca scenariu de bază.
Și Consiliul Fiscal își menține estimarea inițială, potrivit căreia deficitul bugetar se va situa aproape de 5,7%, a declarat pentru Economedia Daniel Dăianu, președintele instituției.
Amintim că Guvernul a încercat deja să ia măsuri de reducere a cheltuielilor, însă prin ordonanța „austerității” adoptată în luna mai nu a reușit decât economii de 5 miliarde lei.
Între timp, Guvernul este de asemenea sub presiunea profesorilor, care au declanșat prima grevă din ultimii 18 ani, cerând salarii mai mari, dar și a altor sindicate care cer majorări salariale sau echitate, conform legii salarizării unitare. O nouă ordonanță anunțată duminică pentru profesori a venit cu un efort bugetar în jur de 700 de milioane de lei, în plus față de cele 2,2 miliarde care au fost deja aduse ca impact de Ordonanța 53. Iar profesorii spun că vor continua greva, deoarece guvernul le promite majorări prin note de fundamentare, acte fără efect juridic.
Singura soluție pentru ca Guvernul să se mai poată încadra în acest an în ținta de deficit, fără a crește taxe pentru toată populația, este eliminarea imediată a excepțiilor fiscale, afirmă specialiștii chestionați de Economedia.
„Pledoaria pe care am avut-o și o avem de ani de zile, inclusiv predecesorii noștri, este că pentru a evita măsuri drastice de echilibrare a bugetului trebuie să elimini din excepții, din portițe și să faci ca acest regim fiscal să fie corect. Acum este profund incorect. Și dacă vrem să evităm creșteri subite de taxe – precum TVA, atunci trebuie să facă ce am recomandat într-un studiu din aprilie 2022. Am spus atunci că am putea să aducem cel puțin 3% din PIB, în 2-3 ani, printr-o serie de măsuri precum schimbarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor, a persoanelor fizice autorizate, prin reducerea excepțiilor”, a declarat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, pentru Economedia.
Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank, afirmă că problema bugetară este extrem de serioasă, iar rezolvarea necesită măsuri structurale. „Doar din creșterea economică nu faci ajustare pe bguet, trebuie să iei măsuri”, spune el.
„Cred că ne-am îmbătat cu apă rece anul trecut că am redus deficitul din circumstanțe nerepetabile și nu am luat măsuri structurale care să adreseze problema deficitulu structurale. Avem problemă cruntă: colectare foarte slabă față de statele din Europa Centrală și de Est. Colectăm 27% din PIB, față de 41% media europeană. Față de bulgaria suntem cu 3 puncte procentuale mai jos. Nu putem avea pretenții să asigurăm servicii de educație și sănătate la standarde europene când avem cele mai mici alocări, de la coada clasamentului și dacă avem colectarea aceasta. Și deși ai crescut salarii la medici – și foarte bine ai făcut – e nevoie și de dotări. Subfinanțăm cronic și învățământul și sănătatea de câțiva ani. Dar oricum te-ai uita la cifre – per capita, procent din PIB – cheltuim foarte puțin, suntem la coada clasamentului european. Cred că soluția e să nu ne mai mințim că putem face cu 27% din PIB ce alții fac cu mult mai mult, să pretindem că putem asigura servicii publice de sănătate, de educație, cu alocări foarte mici, pentru că ne furăm singuri căciula”, afirmă el.
Ionuț Dumitru susține că România trebuie să se uite cu atenție la codul fiscal, care trebuie gândit și cântărit foarte bine, fără preconcepții ideologice, precum cota unică.
„Trebuie să ne uităm la sistemul curent de taxare, cu siguranță nu este echitabil. Statul român își permite luxul ca aproape 15% din cei care plătesc taxe să fie scutiți de contribuție la sănătate – vorbesc de lucrătorii din construcții, agricultură și industria alimentară. Sunt scutiți de impozit pe venit lucrătorii din IT. Nu poți să susții sistemul public când anumite sectoare beneficiază de facilități”, spune el.
Poate fi eliminarea imedată a excepțiilor fiscale o soluție la problema deficitului bugetar?
„După părerea mea da, poate fi o soluție imediată. Trebuie luată o măsură radicală și rapidă. Termenul de 2025 din PNRR pentru eliminarea excepțiilor fiscale mi se pare prea departe, cu toate riscurile de discuții. Costul tuturor scutirilor și regimurilor preferențiale se ridică la peste 4% din PIB. Doar dacă s-ar renunța la excepțiile la impozit pe venit și contribuții fiscale ai obține 2,7% din PIB”, conchide el.
Cheltuielile fiscale au fost estimate la un nivel de 65,08 miliarde lei (4,7% din PIB) în anul 2022, prognozându-se că acestea vor crește ușor ca pondere în PIB până la 4,8% în 2025. Cheltuielile fiscale reprezintă totalitatea prevederilor legislaţiei fiscale, reglementări sau norme legislative al căror efect este reducerea veniturilor bugetare sau amânarea încasării acestora, aplicabile anumitor categorii de contribuabili, în raport cu standardele de impozitare stabilite în mod general. Acestea pot include scutiri, deduceri şi facilităţi fiscale, cote reduse de impozitare, reguli diferenţiate de calcul al impozitelor, taxelor şi contribuţiilor stabilite în scopul acordării unui tratament preferenţial unei categorii de contribuabili, precum şi orice alte reglementări fiscale de natură să reducă încasările bugetare.
Principalele cheltuieli fiscale în cazul României sunt legate de:
1. impozitul pe profit (ex.: scutirea de impozit pentru profitul investit în producția și/sau achiziția de echipamente tehnologice – mașini, utilaje și instalații de lucru, cheltuielile de cercetare dezvoltare – deducere suplimentară în proporție de 50% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activități, cheltuieli privind sponsorizări și/sau acte de mecenat, precum și burse private, Impozit pe profit redus ca urmare a facilității acordate pentru menținere a capitalului propriu pozitiv/majorare a capitalului propriu etc.)
2. impozitul pe venit (ex.: scutirea de impozit pentru veniturile reprezentând avantaje în bani și/sau în natură primite de persoanele cu handicap, veteranii de război, persoanele persecutate din motive politice etc., pentru indemnizațiile pentru risc maternal, maternitate, creșterea copilului, eliminarea din venitul lunar din pensii a plafonului neimpozabil de 2000 lei, deduceri personale pentru persoanele aflate în întreținere, scutirea de impozit pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții, agricultură, I.T, cercetare-dezvoltare etc.)
3. TVA (ex.: aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea de alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele; livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu excepția protezelor dentare scutite de plata taxei; livrarea de medicamente de uz uman și veterinar; livrarea de îngrășăminte și de pesticide utilizate în agricultură, semințe și alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol; livrarea apei pentru irigații în agricultură, etc. și respectiv aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite; manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în principal publicității; cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, lemne de foc, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiţionale, energia termică destinată populației, etc.)
4. impozite și taxe locale (ex.: scutiri de la plata impozitului pe clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, scutiri de la plata impozitului pe clădire în cazul persoanelor fizice și/sau juridice române care reabilitează sau modernizează termic clădirile de locuit pe care le dețin în proprietate, etc.)
5. contribuții sociale (ex.: tichetele de masă, tichetele cadou, tichetele de creșă, tichetele de vacanță, tichete culturale și tichete sociale acordate potrivit legii, eliminarea din venitul lunar din pensii a plafonului neimpozabil de 4000 lei, cota contribuției asiguratorii pentru muncă redusă la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale în cazul angajatorilor care desfășoară activități în sectorul construcții și agricultură, exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și agricultură etc.)
