Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Angajații super-agenției AMEPIP, care deja beneficiază de un spor de 50% față de salariul normal, primesc și un spor de condiții vătămătoare, care le aduce și 10 zile în plus de concediu, conform informațiilor Economedia. Acest spor a fost cerut de fostul președinte al instituției, Mihai Precup, spun sursele Economedia. Situația apare pe fondul discuțiilor din Guvern pe tema măsurilor de austeritate necesare pentru a diminua deficitul bugetar.
Super-agenția AMEPIP a fost creată încă din anul 2023 în subordinea Secretariatului General al Guvernului să supravegheze toate companiile de stat, ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență. Însă instituția nu este nici acum complet operațională din cauza alegerii defectuoase a fostei conduceri. Economedia a scris, în exclusivitate, anul trecut, că niciunul dintre cei trei șefi aleși inițial nu deținea experiența solicitată pentru a ocupa un astfel de post, iar unul dintre ei era suspectat de incompatibilitate și conflict de interese pentru modul în care a ajuns vicepreședinte al instituției, mai precis el a ales membri ai comisiei care apoi l-a numit în funcție. În cele din urmă, cei trei șefi și-au dat demisia. În prezent, instituția este condusă interimar de fostul comisar european Corina Crețu, până la selecția unei noi conduceri.
Informațiile Economedia arată că fostul președinte al AMEPIP, Mihai Precup, a fost cel care a solicitat ca angajații super-agenției să beneficieze și de spor de condiții vătămătoare. Conform legii, pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, se acordă un spor de până la 15% din salariul de bază corespunzător funcţiei de încadrare, proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii. Solicitarea a fost făcută în luna martie 2024, când Mihai Precup era încă președinte al instituției, și a fost aprobată în iulie 2024, conform surselor Economedia. În plus, datorită acestui spor, angajații vor beneficia și de 10 zile extra de concediu plătit.
Corina Crețu, președinte interimar al AMEPIP, a confirmat pentru Economedia că angajații instituției primesc spor pentru condiții vătămătoare. „La nivelul AMEPIP, sporul pentru condiții vătămătoare se acordă începând cu luna iulie 2024, în urma unor expertize efectuate, așa cum prevede legea, de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii „Alexandru Darabont“ din București. Expertizele au fost realizate ulterior operaționalizării AMEPIP, iar în urma acestora Secretariatul General al Guvernului, în subordinea căruia se află AMEPIP, a emis ordinul general de acordare a sporului pentru condiții vătămătoare. Apoi s-au emis ordinele individuale, la nivelul instituției, pentru acordarea acestui spor începând cu luna iulie 2024”, arată confirmarea transmisă la solicitarea Economedia. Instituția nu a explicat care sunt condițiile vătămătoare în baza cărora s-a acordat acest spor.
Angajații AMEPIP sunt deja super-bugetari. Ei primesc un spor de 50% față de salariile normale de încadrare. Conform informațiilor Economedia, un salariu la AMEPIP pe un post de execuție ajunge la circa 13.000 lei. Șefii agenției încasaseră un venit de peste 20.000 de lei, în numai o lună și puțin în funcție. Acordarea unui spor vine în contextul în care agenția nu este încă complet operațională, nu are schemă de personal completă și nu și-a derulat pe deplin activitatea în niciun moment, de la înființare.
Super-agenția AMEPIP are momentat sediul într-o clădire din zona Universitate, lângă spitalul Colțea.
Sediul super-agenției AMEPIP:
Instituția, buget de peste 100 milioane lei, fără destinație clară
AMEPIP, super-agenția care va controla modul în care funcționează companiile cu capital de stat, a început deja să colecteze bani de la aceste întreprinderi, conform informațiilor Economedia, iar bugetul total anual al instituției s-ar putea ridica la peste 100 de milioane de lei, fără ca destinația sa să fie clară.
- Conform legii, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), aflată în subordinea Guvernului, se finanțează în anul actual cu un tarif de monitorizare în cuantum de 0,09% din veniturile totale ale întreprinderilor publice, raportate la situațiile financiare anuale pentru anul precedent. Astfel, AMEPIP se va finanța de la o companie chiar dacă aceasta nu are profit, ci pierderi, pentru încasează o sumă din venituri. Firmele de stat trebuie să plătească contribuția la AMEPIP până la 15 iulie, însă pot solicita o prelungire până la 30 iulie.
Economedia estima anterior bugetul AMEPIP la peste 105 milioane de lei, în 2024.
Nu este însă clar cum și pe ce va cheltui AMEPIP acești bani. Legea prevede că veniturile din tariful de monitorizare asigură resursele financiare desfășurării activității instituției. „Sumele colectate prin aplicarea tarifului de monitorizare de 0,09% la veniturile totale ale companiilor publice vor asigura constituirea resurselor financiare necesare desfășurării activității instituției. Bugetul de venituri și cheltuieli al agenției este format din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat și este aprobat de Secretariatul General al Guvernului. Ulterior încheierii perioadei de încasare a tarifului de monitorizare, bugetul va fi modificat și aprobat în conformitate cu prevederile legale aplicabile instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții. Referitor la destinația acestor fonduri, sumele încasate vor fi utilizate conform bugetului de venituri și cheltuieli aprobat, cu respectarea prevederilor legale”, arată AMEPIP, conform profit.ro.
Mai este de remarcat faptul că AMEPIP va putea colecta sume de la companiile de stat din subordine, chiar dacă acestea nu au profit, ci sunt pe pierdere. Acest lucru se întâmplă pentru că instituția își alcătuiește bugetul din veniturile companiilor de stat, deci el este garantat, indiferent dacă companiile performează sau nu. Spre comparație, un minister care are în subordine o companie de stat, va încasa venituri sub formă de dividende de la aceasta, doar dacă compania este pe profit.
De asemenea, dacă AMEPIP are ca misiune să verifice inclusiv performanța din companiile de stat, super-agenția nu are în sine propriii indicatori de performanță.
AMEPIP are câteva zeci de angajați, iar momentan majoritatea sunt detașați. Salariile acestora sunt cu 50% mai ridicate comparativ cu cele corespunzătoare din grilele de salarizare de la nivelul administrației centrale.
Înființarea AMEPIP este dintre reformele asumate de România în PNRR considerate încă neîndeplinite de către Comisia Europeană. Astfel, această reformă este una dintre cele care încă blochează cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare de 2 miliarde de euro.
