Foto: Pixabay
Pentru companiile din IT, un sector important în economia locală, anul 2024 a însemnat mai puține contracte noi, timp mult mai îndelungat necesar pentru atragerea de afaceri noi, creșterea costurilor cu forța de muncă, pe fondul schimbărilor legislative, și un context nefavorabil la nivel global. A fost un an cu concedieri, iar, la nivel de volume, din rapoartele trimestriale ale industriei se observă că IT-ul românesc a stagnat în ultimele două trimestre. În același timp, sectorul rămȃne un exportator net important. Acestea sunt câteva dintre datele sintetizate pe final de 2024 de conducerea Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), la solicitarea Economedia.
2024 a fost un an cu multe provocări, iar acestea au început încă din 2023, consideră Corina Vasile, director executiv ANIS. “Industria a stat sub semnul instabilității fiscale mai mult de jumătate de an, într-un context global deloc favorabil, când deja erau multe indicii că piața este în schimbare, atât sub impactul dezvoltării Inteligenței Artificiale, cât și al reașezării strategice a companiilor mari post-pandemie. Drept urmare, în noiembrie 2023, când facilitățile fiscale de care beneficia o mare parte dintre cei care lucrau în IT au fost reduse semnificativ, companiile au primit un prim șoc la nivel local”, menționează Corina Vasile.
Aceste modificări fiscale au avut un impact moderat și puternic asupra a peste 90% dintre companiile membre ANIS, potrivit ANIS Sentiment Survey, sondajul pe care asociația îl efectuează anual la nivelul comunității.
Impactul acestor modificări a fost în principal la nivelul costurilor cu forța de muncă, care au crescut cu aproximativ 5-10%, potrivit unor informații pe care asociația le are de la membrii săi, la care se adaugă și inflația. „Din acest motiv, am observat că eventualele creșteri salariale preconizate pentru 2024 au fost practic anulate de aceste modificări fiscale și de inflație”, spune Vasile.
Aceasta adaugă că o altă provocare majoră a venit pe fondul contextului nefavorabil la nivel global.
„Multe dintre companiile mari din afara țării au făcut concedieri, o parte dintre acestea au afectat și echipe din România. La nivel general, însă, aceste concedieri au fost în mare măsură contrabalansate de alte angajări pe roluri nou create. La nivel de piață s-a simțit însă că majoritatea companiilor sunt precaute și echipele nu au mai crescut în ritmul anilor trecuți. Toate acestea au contribuit la scăderea presiunii pe angajări care s-a tradus printr-o disponibilitate mai mare a forței de muncă la nivelul pieței”, spune Corina Vasile.
La nivel de business, membrii ANIS au semnalat situații relativ similare pe parcursul anului: contracte noi mai puține și mai greu de semnat, timp mult mai lung necesar pentru atragerea de business nou, pentru că și celelalte sectoare economice au temporizat investiții și proiecte noi.
La nivel de volume, din rapoartele trimestriale ale ANIS se observă că IT-ul românesc a stagnat în ultimele două trimestre. În același timp, sectorul rămȃne un exportator net important, cifrele la octombrie arătând chiar o ușoară creștere a exportului industriei față de perioada similară din 2023, transmite reprezentanta asociației.
Estimări pentru 2025: vom mai vedea concedieri, redimensionări de businesss-uri, mai vin proiecte?
„Pentru 2025 derulăm chiar acum o nouă ediție a ANIS Sentiment Survey care ne va arăta, la nivelul membrilor ANIS, care sunt așteptările. Ce putem spune din datele preliminare este că principalele îngrijorări ale industriei pentru anul 2025 sunt eventuale creșteri de taxe și impozite și instabilitatea legislativă. În același timp, companiile apreciază că un factor pozitiv ar fi creșterea cererii interne de produse și servicii IT. De fapt, dacă ne uităm la evoluția din ultimii 15 ani a industriei, putem conchide că am devenit exportatori mari și din necesitate, pentru că nu am avut o piață internă relevantă pentru produse și servicii de IT. Aici ar ajuta o digitalizare accelerată a serviciilor publice, de exemplu”, spune Corina Vasile.
Transformarea digitală reprezintă șansa României de a recupera decalaje sistemice și de a urma o traiectorie de dezvoltare accelerată și sustenabilă în context regional și european, consideră reprezentanții asociației, care au susținut această idee și în manifestul „România Digitală 2030” lansat recent.
„România are premise favorizante pentru a deveni un hub de tehnologie, Cercetare-Dezvoltare și inovație, cu condiția păstrării și valorificării avantajelor competitive care conturează profilul de țară din punct de vedere tehnologic și a maximizării potențialului de creștere a pieței locale și impactului industriei de IT la nivelul economiei naționale”, a menționat directorul executiv al ANIS.
ANIS a propus, de altfel, șapte direcții strategice pentru a poziționa România ca lider digital în regiune și pentru a accelera tranziția către o economie bazată pe tehnologie și inovație.
Aceasta a transmis că, pentru 2025, asociația anticipează că industria IT romȃnească are o șansă bună să reia creșterea, „cu condiția ca noul Guvern să nu ia măsuri anticiclice și să accelereze digitalizarea”.
Cum a răspuns industria după ordonanța-trenuleț de la final de an, care elimină și facilitățile pentru programatori
O măsură care afectează sectorul a fost decisă însă chiar pe final de an: Guvernul a adoptat luni, cu doar o zi înainte de finalul anului, ordonanța „trenuleț“ care introduce taxe noi și aduce măsuri de austeritate pentru copiii care primesc alocații, bugetari și pensionari. De asemenea, facilitățile fiscale acordate angajaților din agricultură, IT și construcții vor fi eliminate, conform cerințelor din PNRR privind sistemul fiscal.
Noul proiect de Ordonanță de Urgență care propune „modificări abrupte și intempestive” ale politicii fiscale, „în lipsa unei consultări reale cu mediul de afaceri, sfidează principiile fundamentale de stabilitate și predictibilitate fiscală”, susține, într-un comunicat emis după această decizie, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS). Conform ANIS, eliminarea facilității fiscale va avea ca efect reducerea competitivității industriei pe piața globală, prin creșterea costului cu forța de muncă, precum și diminuarea, în continuare, a numărului de locuri de muncă, deja în scădere cu circa 10.000 în anul 2023. Mai multe AICI
