ANALIZĂ. Peste jumătate dintre IMM-urile din România susţin că există bariere în calea digitalizării. Principalele obstacole: Neclaritatea şi lipsa de evoluţie coerentă a instrumentelor de e-guvernare

Redacția apr. 21, 2021 0 comentarii
computer, IT

Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM) din România se află la coada clasamentului în Uniunea Europeană (UE) în privinţa digitalizării, însă, per total, sunt mai prudente şi mai doritoare să facă acest pas decât cele din state cu o digitalizare mai avansată, arată datele analizei de specialitate „Barierele Digitalizării mediului public şi privat din România”, publicată miercuri de Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei (ADR).

Conform documentului, pentru mai mult de jumătate (53%) dintre IMM-uri există bariere în calea digitalizării, cu aproape 10% sub media europeană. „În ceea ce priveşte obstacolele cauzate de reglementare/de legislaţie, IMM-urile din România se plasează aproape de media europeană. Acest aspect, important pentru acţiunea etatică şi pentru politicile publice în general – fiind poate, deseori, un aspect mai uşor de identificat şi ţintit prin măsuri rapide – pare totuşi să nu fie unul esenţial pentru IMM-urile din România, deşi faptul că îl plasează mult mai sus în ierarhie decât alte state vecine, cu capacităţi administrative similare, poate indica importanţa percepţiei relative a acestui aspect în mediul economic şi în relaţie cu digitalizarea”, se arată în concluziile raportului.

În ceea ce priveşte adoptarea tehnologiilor digitale de bază, peste un sfert (27%) dintre microîntreprinderile din România afirmă că le-au adoptat sau că le vor adopta, vorbind despre tehnologii precum email-ul sau crearea unui website, dar că nu au adoptat încă tehnologii avansate. Astfel, ţara noastră se plasează pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte tehnologiile digitale avansate, cu doar 7% dintre microîntreprinderi care au început deja să le adopte.

Analiza a reliefat că, în mediul privat, barierele digitale sunt ȋn primul rând cele legate de capitalul uman:

  • competenţele digitale scăzute ale forţei de muncă
  • abilităţile digitale specifice managementului companiei, deseori absent ȋn zona IMM-urilor
  • numărul de specialişti IT disponibili pentru zona IMM-urilor
  • lipsa finanţărilor pentru adoptarea tehnologiilor digitale avansate ȋnsoţite de sprijin și consultanță

De asemenea, neclaritatea şi lipsa de evoluţie coerentă a instrumentelor de e-guvernare reprezintă bariere în calea digitalizării companiilor, ȋn măsura ȋn care e-guvernarea poate asigura transparenţa normelor digitale cu privire la obligaţiile legale şi poate deveni un stimulent pentru adoptarea unor instrumente de conformare fiscală, legislativă, etc.

Pentru sectorul public, analiza a avut ca bază de cercetare documentul de politică publică privind e-guvernarea și experiențele instituțiilor administrației publice în implementarea proiectelor de digitalizare. Astfel, barierele identitificate sunt cele patru evidenţiate și de politica publică în domeniul e-guvernării:

  • Lipsa unei arhitecturi IT, eficiente și eficace, de management general al serviciilor publice electronice
  • Lipsa sistemelor informatice necesare instituțiilor publice centrale pentru operaționalizarea serviciilor publice electronice
  • Insuficiența specialiștilor în e-guvernare și a resurselor umane în departamentele IT ale instituțiilor și autorităților publice și, corelat, a competențelor necesare pentru dezvoltarea și mentenanța serviciilor publice electronice
  • Lipsa unui cadru legislativ și procedural unitar și eficient pentru susținerea serviciilor publice electronice

În România, chiar dacă în ultimii ani se observă o evoluție în utilizarea instrumentelor de e-guvernare, domeniul serviciilor publice electronice rămâne insuficient dezvoltat, arată analiza ADR, care în mare parte citează date Eurostat. „Este relevant de reținut faptul că nu există la momentul lansării acestei politici publice un inventar la nivelul Guvernului privind toate serviciile publice puse la dispoziția cetățenilor și persoanelor juridice private cu ajutorul căruia să se poată realiza o evaluare exhaustivă a măsurii în care acestea dispun de platforme electronice deschise interacțiunii cu beneficiarii”, mai arată reprezentanții ADR.

Analiza privind „Barierele Digitalizării mediului public şi privat din România” reprezintă un document esenţial care va sta la baza fundamentării şi prioritizării proiectelor derulate prin fonduri europene pentru perioada de programare 2021-2027.

Cercetarea efectuată de ADR pentru mediul privat pornește de la concluziile Raportului Flash Eurobarometer „SMEs, start-ups, scale-ups and entrepreneurship”, publicat ȋn luna septembrie 2020. De asemenea, cercetarea a centralizat informații și analize de benchmarking privind motivațiile și comportamentele IMM-urilor din diferite state ale Uniunii Europene în ceea ce privește procesul de transformare digitală. Pentru sectorul public, analiza a avut ca bază de cercetare documentul de politică publică privind e-guvernarea şi experienţele instituţiilor administraţiei publice în implementarea proiectelor de digitalizare.

Analiza poate fi consultată AICI.

 

Sursa foto: Pixabay

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *