Autostrada Ploiești – Brașov: Drulă spune că proiectantul Consitrans a ales traseul „în bătaie de joc” pentru că nu poate respecta contractul. Proiectantul a propus o variantă cu tunel de 14 kilometri încă din zona de deal

DN1 Valea Prahovei, Ploiesti, Brasov Sursa foto: Imagini din dronă, CNAIR

Variantele de traseu pe care le-a propus proiectantul Autostrăzii Ploiești – Brașov sunt livrate Companiei de Drumuri „în bătaie de joc”, susține fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, în mandatul căruia s-a semnat contractul pentru revizuirea Studiului de Fezabilitate și Proiect Tehnic al Autostrăzii de pe Valea Prahovei.

Într-un interviu la TVR Info, Drulă a acuzat firma de proiectare Consitrans că întârzie livrarea documentației tehnice, iar propunerile transmise deja pentru traseu nu pot fi acceptate din cauza soluțiilor tehnice eronate cu tuneluri nejustificate care duc la costuri uriașe, iar CNAIR și Ministerul Transporturilor nu se implică pentru a „salva” contractul.

Economedia a scris în exclusivitate despre primele propuneri de traseu cu tuneluri pe aproximativ o treime din traseu, care ar fi dus costul autostrăzii la 8-9 miliarde de euro, prea mult pentru finanțarea de la bugetul de stat și din Fonduri Europene (detalii AICI). Pe de altă parte, Consitrans a explicat traseul cu tuneluri tocmai pentru un impact cât mai mic asupra comunităților locale de pe traseu și protejarea mediului.

Drulă spune că Ministerul Transporturilor și CNAIR nu iau măsuri pentru a corecta situația și a penaliza proiectantul.

„Licitația a fost lansată de predecesorul meu (n.r. ministrul Bode) eu am semnat contractul de proiectare în martie 2021 și până în septembrie 2021 când am plecat de la minister, contractul a fost urmărit aproape săptămânal. Ministrul Grindeanu a fost întrebat în spațiul public, ce faceți cu Autostrada Ploiești – Brașov, de ce nu progresează contractul, el ar trebuie să fie complet finalizat și să alegem un constructor anul viitor. Contractul este nicăieri. Nu s-a ales nici traseul, este blocat de 14 luni. La această întrebare, răspunsul ministrului a fost că traseul este scump, dar este un traseu ales în bătaie de joc. Au ales un traseu cu tunel continuu de 14 kilometri la Câmpina care urmărește cota naturală, ca un tunel de metrou care merge fix pe sub cotă. Probabil acest consultant nu-și dorește să ducă acest contract până la cap. Ce poate face un ministru: să dea cu consultantul de pământ, dar directorul firmei (nr. Consitrans) Bogdan Pascu este astăzi, directorul general adjunct al CNAIR”, a precizat Drulă.

De unde pot fi tăiate costuri

Costurile pot fi semnificativ reduse dacă pe tronsoanele de munte mai mult de o treime din traseu va fi profil apropiat de drum expres, o viteză de 100 km/h și viraje nu atât de largi ca la o autostradă clasică. Totuși, valori mai actualizate pot fi prezentate doar după ce se alege varianta de traseu pe care CNAIR o va propune spre aprobare Jaspers/Comisiei Europene în cadrul etapei de Analiză Multi Criterială (AMC 1).

Teoretic, Autostrada de pe Valea Prahovei va primi finanțare prin POT, dar, spre deosebire de POIM, unde contribuția UE este de 85%, prin POT România va suporta un procent mult mai mare din costul total. În acest sens, România și-ar dori ca prin POT să construiască Autostrada pe Valea Oltului (parțial), Autostrada Unirii (cu excepția capetelor prin PNRR) și Autostrada pe Valea Prahovei. Poate nu întâmplător, CNAIR are în proiectare pasaje pietonale și rutiere în stațiuni, iar la Ministerul Dezvoltării s-a scos la licitație alternativa pe Valea Doftanei.

Datele oficiale CNAIR:

„Vineri, 12.02.2021, CNAIR a semnat cu SC CONSITRANS S.R.L.  contractul pentru  „Completare/Revizuire Studiu de Fezabilitate, elaborare Proiect Tehnic, pentru “Autostrada București – Brașov, tronson Ploiești – Brașov””.

Valoarea contractului este de 46.554.284,02 Lei fără TVA, obiectivul fiind finanțat din Fonduri Europene Nerambursabile.

Durata de realizare a serviciilor de proiectare este:

  • 30 de luni pentru Revizuirea/Completarea Studiului de Fezabilitate;
  • 6 luni pentru realizarea Proiectului pentru Autorizarea Executării Lucrărilor de Construire (PAC);
  • 6 luni pentru Elaborarea Proiectului Tehnic de Execuție (PTE).”

Sursa foto: Imagini din dronă, CNAIR

Comentarii

    • Pana la finalizarea acestui proiect, poate 2050, ar fi mai in regula doua masuri:
      – asfaltarea drumului judetean Campina-Sacele de 22 km care e mort la CNI.
      Ar prelua un sfert din traficul de pe DN 1.
      – un giratoriu pe DN1 la intrarea in Comarnic si separatoare de mers pe firul spre intrarea in Comarnic.

      Toti specialistii din CNAIR si Politia Rutiera nu vad ca la 5 sau 6 km de intrarea in Comarnic se creaza Dopul?

      Marele Dop Rutier din prostia autoritatilor care au pus de haos organizat aici.

      Dop creat si de cocalarii ce merg spre Sinaia, Brasov si depasesc pe contrasens sau pe dreapta prin afara carosabilului, se baga in fata blocand si fortand traficul.

      Nici urma din BMV – urile lui Bode care sa sanctioneze miile de contravenienti.

      Zilnic , la orice ora, astept in coada 2 ore, timp in care sunt depasit si pe contrasens si pe dreapta de cel putin 200 de giboni si nici urma de Politie!
      Daca in doua ore depasesc neregulamentar 200 de giboni sa se calculeze cate amenzi Nu incaseaza Politia Rutiera intr-un an!

      Mai mult aplicatia Waze directioneaza traficul din DN 1 prin Breaza si se revine la DN 1 la intrarea in Comarnic unde e traficul infernal.
      Si unde nu exista sens giratoriu!

      Ma mult, CNAIR face sens giratoriu la Cornu pentru şmecherii cu 7 case!

      Favoritism la smecherii din Cornu nu fluidizarea traficulu la intrarea in Comarnic?
      Atat poate CNAIR!😡

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *