BREAKING Deficit bugetar de 1,14% din PIB după primele două luni, cel mai mare din ultimii 13 ani

Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 12,76 miliarde de lei, adică 1,14% din PIB, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor. Reamintim că deficitul după prima lună a anului era de 0.33% din PIB.

Sume în valoare de 4,18 mld lei (0,37% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin rambursări de TVA, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în primel două luni, arată Ministerul Finanțelor.

Astfel, în perioada ianuarie-februarie 2021 restituirile de TVA au fost cu 1,11 mld lei mai mari decât nivelul perioadei ianuarie-februarie 2020 pentru susținerea lichidității în sectorul privat, iar cheltuielile de investiții au fost cu 0,88 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent și plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 2,19 mld lei.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Dacă veniturile bugetare au fost cu 4,1% mai mari decât în perioada ianuarie – februarie 2020, cheltuielile bugetare s-au majorat cu 11%. Cea mai mare creștere a fost înregistrată la cheltuielile de asistență socială, în urma creșterii pensiilor.

Iată cum a evoluat deficitul bugetar după primele două luni:

2020 – 0,73%
2019 – 0,51%
2018 – 0,59%
2017 – excedent de 0,05%
2016 – excedent de 0,10%
2015 – excedent de 0,33%
2014 – 0,46%
2013 – 0,39%
2012 – 0,44%
2011 – 0,4%
2010 – 1,1%
2009 – 0,7%
2008 – excedent 0,2%

Veniturile la buget

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 53,36 mld lei în primele două luni ale anului 2021, cu 4,1% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au scăzut marginal la 4,8% din PIB (-0,09 pp), potrivit Ministerului Finanțelor.

Majoritatea categoriilor de încasări au înregistrat evoluții nominale pozitive (venituri fiscale, contribuții de asigurări, venituri nefiscale și fonduri europene).

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 4,48 mld lei în perioada ian-feb 2021, consemnând o creștere de 5,7% (an/an). Un aport însemnat la acest avans l-a avut dinamica încasărilor din impozitul aferent pensiilor (+44,3%), respectiv impozitul pe dividende (+10,1%).

Încasările din impozitul pe salarii în primele două luni au crescut cu 3.1%, în condițiile unei dinamici de 5,8% a fondului de salarii din economie.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 20,02 mld lei în primele două luni ale anului 2021, înregistrând o creștere de 2,4% (an/an).

Evoluția contribuțiilor a fost influențată în perioada analizată de scutirea de la plată a contribuției asiguratorii în muncă (pentru șomajul tehnic) precum și de scutirea salariaților din domeniul construcțiilor și sectoarele industriale conexe de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate și reducerea contribuției asiguratorii în muncă datorate.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 0,51 mld lei în ian-feb 2021, în creștere cu 25,8% (an/an). În structură, principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenții economici prezintă o dinamică pozitivă de 20,9% (an/an), în timp ce veniturile din impozitul pe profit de la băncile comerciale depășesc substanțial nivelul viramentelor din aceeași perioadă a anului precedent, fiind de cca 20 ori mai mari.

Încasările nete din TVA, au înregistrat 11,64 mld lei în primele două luni ale anului curent, cu 1,1% mai mari comparativ cu nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Majorarea restituirilor din TVA cu 34,5%, an/an (+1,11 mld lei) a afectat evoluția încasărilor nete. De altfel, în perioada analizată se constată creșterea cu 12,9% a veniturilor brute din TVA, semnificativ superioară dinamicii bazei economice relevante.

Cheltuielile bugetare

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 66,12 mld lei au crescut în termeni nominali cu 11,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele două luni ale anului 2021 au înregistrat o creștere cu 0,2 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2020, de la 5,7% din PIB la 5,9% din PIB. Majorarea cheltuielilor este determinată și de continuarea măsurilor cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei (2,19 mld lei).

Cheltuielile de personal au însumat 18,47 mld lei, în creștere cu 6,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,7% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 47,38 milioane lei, precum și alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical şi auxiliar implicați în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 de aproximativ 524,8 milioane lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii  au fost 7,99 mld lei, în creștere cu 6,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.  O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 6,6% față de anul anterior determinată, în principal, de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat și pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu. De asemenea, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 974 milioane lei din total bunuri și servicii reprezintă plăți pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum și plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 25,91 mld lei în creștere cu 16,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creștere a alocației cu aprox. 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum și cu 1 ianuarie 2021 care reprezintă o creștere a alocației cu aprox. 16% mai mare decât cea plătită în luna decembrie 2020.

Totodată, se continuă plățile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19. Astfel, până la sfârșitul lunii februarie, s-au plătit pe măsuri active 470,05 mil lei, respectiv 245,22 mil lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 66,68 mil lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniști și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 60,78 mil lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă, 9,06 mil lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum și 88,3 mil lei îndemnizații acordate pe perioada reducerii temporare a activității pentru profesioniști precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.

De asemenea, se continuă decontările îndemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că la sfârșitul lunii februarie plățile au fost de 595,85 mil lei.

Revenim