BREAKING Parchetul European ar putea investiga persoanele și firmele care încalcă sancțiunile UE pentru Rusia / Propunere oficială a Comisiei Europene de incriminare a nerespectării sancțiunilor / Pedepse până la 5 ani de închisoare

Comisia Europeană a prezentat vineri o propunere de armonizare a infracțiunilor penale și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale UE, iar Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi va avea de jucat un rol în acest nou mecanism.

Propunerea Comisiei, care mai trebuie aprobată de Parlamentul European și Consiliul UE, stabilește norme comune ale UE, care vor facilita investigarea, urmărirea penală și sancționarea încălcărilor măsurilor restrictive în toate statele membre deopotrivă, potrivit unui comunicat al instituției.

Propunerea vine la doar câteva zile după ce ministrii de justiție din Germania și Franța au susținut, într-un articol publicat pe site-ul Legal Tribune Online (LTO), extinderea competențelor Parchetului European, astfel încât instituția condusă de Laura Codruța Kovesi să poată urmări cauzele de încălcare a sancțiunilor UE impuse Rusiei. ”Este extrem de important ca aceste măsuri să își poată produce pe deplin efectul. Încălcările directe sau indirecte ale sancțiunilor impuse trebuie să fie întâmpinate cu un răspuns ferm și uniform în întreaga Europă”, se arată în articolul semnat de cei doi miniștri. Aceștia îndeamnă Comisia Europeană ”să prezinte în curând propuneri adecvate” și invită celelalte state membre implicate în Parchetul European să se alăture demersului lor.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

• Propunerea Comisiei Europene: ”Pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficace a încălcărilor normelor restrictive ale Uniunii, măsurilor Uniunii, autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să coopereze prin și cu Europol, Eurojust și Parchetul European (EPPO). Acestea autorități competente ar trebui, de asemenea, să facă schimb de informații între ele și cu Comisia cu privire la aspecte practice”.

Punerea în aplicare a măsurilor restrictive ale UE în urma atacului rusesc asupra Ucrainei arată complexitatea identificării activelor deținute de oligarhi, care le ascund în diferite jurisdicții prin intermediul unor structuri juridice și financiare elaborate.

Directiva propusă va stabili același nivel de sancțiuni în toate statele membre. Astfel, ea va elimina lacunele juridice existente și va spori efectul disuasiv al încălcării sancțiunilor UE în primul rând. Principalele elemente ale propunerii includ:

Lista de infracțiuni penale propusă de Comisia Europeană:

• punerea de fonduri sau resurse economice la dispoziția sau în beneficiul unei persoane, entități sau organism desemnat;
• omisiunea de a îngheța aceste fonduri;
• facilitarea intrării persoanelor desemnate pe teritoriul unui stat membru sau a tranzitului acestora pe teritoriul unui stat membru;
• efectuarea de tranzacții cu țări terțe, care sunt interzise sau restricționate prin măsuri restrictive ale UE;
• tranzacționarea de bunuri sau servicii al căror import, export, vânzare, cumpărare, transfer, tranzit sau transport este interzis sau restricționat;
• furnizarea de activități financiare care sunt interzise sau restricționate;
• prestarea altor servicii care sunt interzise sau restricționate, cum ar fi serviciile de consultanță juridică, serviciile fiduciare și serviciile de consultanță fiscală.

Infracțiunile vor viza eludarea unei măsuri restrictive ale UE: aceasta înseamnă ocolirea sau încercarea de a ocoli măsurile restrictive prin ascunderea fondurilor sau prin ascunderea faptului că o persoană este proprietarul final al fondurilor.

În funcție de infracțiune, persoanele fizice ar putea fi pasibile de o pedeapsă maximă de cel puțin cinci ani de închisoare, potrivit propunerii Comisiei Europene

În ce privește firmele care încalcă sancțiunile, acestea ar putea fi pasibile de sancțiuni de cel puțin 5% din cifra de afaceri totală la nivel mondial în anul comercial anterior deciziei de aplicare a amenzii.

Context. De la începutul războiului din Ucraina, UE a adoptat o serie de sancțiuni împotriva persoanelor și firmelor din Rusia și Belarus.

Punerea în aplicare a măsurilor restrictive ale UE arată complexitatea identificării activelor deținute de oligarhi, care le ascund în diferite jurisdicții prin intermediul unor structuri juridice și financiare complexe, de exemplu, prin transferul proprietății sancționate către o terță parte nesancționată.

Aceștia sunt ajutați de lacunele juridice existente, deoarece dispozițiile de drept penal privind încălcarea sancțiunilor UE variază de la un stat membru la altul. O aplicare inconsecventă a măsurilor restrictive subminează capacitatea Uniunii de a vorbi cu o singură voce.