Parlamentul a votat, miercuri seară, Proiectul Legii bugetului de stat şi Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.
Bugetul de stat pe anul 2025 este construit pe o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7%.
Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a afirmat, miercuri seară, după adoptarea bugetului de stat pentru anul 2025, că sunt îndeplinite astfel condiţiile pentru ”a susţine dezvoltarea ţării prin investiţii record, resursele pentru asigurarea plăţii salariilor şi pensiilor, restabilirea echilibrului în finanţele ţării”.
Legea bugetului de stat a fost adoptată cu 254 de voturi ”pentru” şi 192 de voturi ”împotrivă”.
Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 a fost adoptată, de asemenea, fiind înregistrate 255 de voturi ”pentru” şi tot 192 de voturi ”împotrivă”.
În sală s-au aflat 447 de parlamentari.
UPDATE Premierul Marcel Ciolacu a declarat că acest buget este criticat ca fiind unul de austeritate, iar alții spun că, dimpotrivă, este un buget optimist și statul cheltuie prea mult. Ciolacu a precizat că austeritate înseamnă ce s-a făcut în anul 2010, când s-au tăiat salariile bugetarilor și pensiile, s-a mărit TVA-ul și s-au luat bani cu împrumut de la FMI. Premierul a spus că Guvernul nu se atinge de venituri aflate în plată ale românilor, nici la pensii, nici la salarii, care au beneficiat anul trecut de creșteri.
Premierul a spus că nu majorează nici TVA-ul, pentru că ar lovi în nivelul de trai al populației, în special a celor cu venituri mici. De asemenea, el a precizat că România nu are nevoie de banii FMI, deoarece folosește fonduri europene și bani din PNRR. Ciolacu a spus că nu există austeritate atunci când se majorează investițiile la 150 miliarde lei pe an.
Referitor la critica că bugetul este prea generos cu cheltuielile, Ciolacu a declarat: „Am auzit un cunoscut om de afaceri care spunea că bugetul țării ar trebui să fie sinonim cu el al unei firme, să nu ai costuri mai mari decât veniturile. Adică dacă ai deficit bugetar este ceva rău. Este o abordare extrem de simplistă, care nu ține cont de realitățile țării și, mai ales, de contextul economic de dezvoltare în care se află România. Nu există stat european modern care să nu se fi dezvoltat ca și noi, făcând deficite bugetare semnificative. Și vă dau câteva exemple: Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia sau Grecia și alte țări moderne ale continentului. Au cheltuit masiv și nu doar din bani europeni. Dacă ne uităm la gradul lor de îndatorare publică și îl comparăm cu al României, suntem la jumătate din ponderea lor, iar în 2025 și 2027 sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre”.
Ciolacu a spus că România a câștigat o fereastră uriașă de 7 ani, prin planul bugetar structural, pentru a dezvolta țara. În același timp, el a spus că Guvernul își va onora la virgulă angajamentul luat în fața Comisiei de a reduce deficitul și de a se încadra în 7% din PIB.
UPDATE Mai mulți parlamentari i-au strigat premierului Marcel Ciolacu „Demisia”.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Știrea inițială
Bugetul de stat pe anul 2025 va intra miercuri în dezbaterea plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, transmite Agerpres.
Potrivit programului aprobat de conducerea Parlamentului, până la ora 13,00 Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci trebuie să depună rapoartele cu privire la proiectul legii bugetului de stat şi proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.
Ulterior, Birourile permanente reunite, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, vor stabili timpii de dezbatere în plen a bugetului.
În jurul orei 14,00, este programat plenul reunit pentru dezbaterea bugetului.
Legea bugetului de stat pe 2025 a fost aprobată miercuri de membrii comisiilor parlamentare reunite de buget-finanţe, cu 28 voturi”pentru” şi 19 “împotrivă”.
Marţi dimineaţă, bugetul pe acest an a trecut prin comisiile de specialitate, în prezenţa ordonatorilor principali de credite, fiind date avize favorabile de către parlamentari. În jurul prânzului, au început discuţiile în Comisiile pentru buget-finanţe, care s-au întins până noaptea târziu. Au fost întocmite rapoarte favorabile de către senatorii şi deputaţii din Comisiile de buget.
O situaţie aparte a avut loc la aprobarea bugetului Curţii Constituţionale a României. Discuţiile au fost oprite după ce deputatul USR Claudiu Năsui a cerut precizări în legătură cu un capitol din bugetul CCR care se referea la asistenţa socială, unde era propusă suma de 700.000 lei pentru decontarea medicamentelor angajaţilor instituţiei şi foştilor judecători ieşiţi la pensie, sumă care era zero anul trecut. Ulterior, parlamentarii au respins prevederea.
Guvernul a aprobat sâmbătă proiectul de buget pentru anul în curs, construit pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB.
Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 357,819 miliarde lei, iar la cheltuieli în sumă de 744,554 miliarde lei credite de angajament şi în sumă de 500,049 miliarde lei credite bugetare, cu un deficit de 142,223 miliarde lei.
Potrivit ministrului Finanţelor, Tanczos Barna, calculul bugetului pentru 2025 s-a făcut pe baza impozitelor şi taxelor în vigoare şi obiectivul primordial este să fie dus la bun sfârşit fără modificări în acest sens, prin reducerea cheltuielilor.
“Măsurile au fost luate de Guvern în decembrie şi am făcut calculul bugetului bazându-ne pe impozitele şi taxele care sunt astăzi în vigoare şi n-avem nicio intenţie să modificăm aceste impozite şi taxe. Reducem cheltuielile şi ne încadrăm în 7% deficit. (…) O să fac tot posibilul să ducem la bun sfârşit acest buget fără să modificăm taxe şi impozite în 2025, acesta este obiectivul nostru primordial şi sunt convins că, dacă reuşim să ţinem sub control cheltuielile, vom reuşi acest lucru fără nicio problemă”, a spus ministrul la dezbaterile generale privind bugetul pe 2025, în comisiile parlamentare reunite pentru buget, finanţe şi bănci.
Acesta a reiterat că este prognozată o creştere a veniturilor care să acopere creşterile de cheltuieli de anul trecut anualizate, respectiv creşterile de salarii şi de pensii, care au un impact pe anul 2025 prin anualizarea acestor cheltuieli. Totodată, vor creşte investiţiile, care ajung la peste 150 de miliarde în 2025, o sumă record şi datorită şi faptului că acesta este vârful anual al investiţiilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care se suprapun cu investiţiile din fonduri structurale, respectiv investiţii finanţate din bugetul naţional, din fondurile naţionale.
Tanczos Barna a semnalat, pe de altă parte, că balanţa comercială este în continuare o provocare foarte mare pentru România, deoarece exporturile, în comparaţie cu importurile, au pierdut teren.
