Consiliul Fiscal analizează dur proiectul primei rectificări a bugetului pe 2022: Se estimează un gol de venituri de circa 9 miliarde de lei comparativ cu țintele asumate/ Cheltuieli bugetare subdimensionate cu 6,2 miliarde de lei

calculator venituri taxe calcule salarii impozit pixabay.com

Proiectul primei rectificări bugetare prevede o majorare nominală substanțială – fără precedent în istoria rectificărilor evaluate din 2010 până în prezent – atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor bugetare totale, deficitul BGC situându-se cu 3,2 mld. lei peste ținta inițială, subliniază reprezentanții Consiliului Fiscal al României (CF), care au analizat proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2022. Pe partea de venituri bugetare, CF, un organism consultativ condus de economistul Daniel Dăianu, apreciază drept probabilă manifestarea unui gol de venituri comparativ cu țintele asumate în proiectul de rectificare bugetară de circa 9 miliarde de lei. Pe partea de cheltuieli bugetare, CF vede o subdimensionare de 6,2 mld. lei.

“Execuția bugetară din acest an se desfășoară sub auspicii extrem de nefavorabile în economia europeană, cu implicații majore asupra economiei românești”, subliniază, de la început reprezentanții CFA. Este vorba de criza energetică, dereglarea lanțurilor de producție și aprovizionare, inflația înaltă cvasi-generalizată, efecte exacerbate ale schimbărilor climatice, pandemia și războiul din Ucraina. Aceste evenimente și fenomene formează o combinație de șocuri adverse care pune o presiune extraordinară pe economiile statelor membre ale UE, pe bugetele publice, lovește cumplit traiul oamenilor.

CF face referiri și la criza energetică și piața locală.

“Modificarea în prețul relativ al energiei are consecințe distribuționale între și în interiorul economiilor, implică o urcare majoră a costului vieții. Tranziția energetică în UE este îngreunată și fiindcă piața comună a energiei are hibe importante. Nici nu se face adesea distincție, inclusiv la noi, între dereglementare și liberalizare. Această confuzie este surprinzătoare deoarece economiile moderne au reguli și reglementări.  Piața energiei în România are o organizare/reglementare inadecvată și prin volumul considerabil de tranzacții spot (circa 50%, ce nu mai este întâlnit în UE), prin rolul păgubitor al unor intermediari (traderi) pe lanțul de distribuție”, transmite CFA.

“Inflația, ce a crescut la niveluri nemaiîntâlnite de mulți ani, amputează drastic puterea de cumpărare și rezervele de economisire ale cetățenilor. Inflație înaltă, chiar dacă în scădere, este prognozată și pentru 2023”, arată CFA, prezentând datele din tabloul economic actual.

Consiliul subliniază că o vulnerabilitate aparte a României este balanța externă unde deficitul de cont curent va depăși în acest an 7% din PIB (7% a fost în 2021), iar gradul de acoperire prin fluxuri
negeneratoare de datorie va fi probabil sub 50%.

“România este în procedura de deficit excesiv din debutul anului 2020. Ea are de realizat consolidarea fiscală într-un mediu internațional foarte nefavorabil, când veniturile sale fiscale (inclusiv contribuțiile) sunt între cele mai joase din UE – circa 27% din PIB față de media de circa 41% din PIB în UE. Veniturile sale fiscale trebuie să crească în mod substanțial, un laitmotiv al documentelor CF în ultimii ani”, amintesc reprezentanții organizației.

Aceștia apreciază că nivelul foarte jos al veniturilor fiscale/ bugetare este inacceptabil în raport cu nevoi actuale și viitoare ale României. “Și este greu de imaginat că am putea realiza consolidarea fiscală numai prin inflație. În același timp, este nevoie de o utilizare cât mai chibzuită a banului public, de o restructurare a aparatului administrativ, de creșterea eficienței cheltuielilor bugetare”, spune CFA.

Cea mai recentă prognoză a CNSP – din iulie 2022 – în comparație cu cele anterioare, în special cu cea care fundamentează bugetul pe anul 2022 – din 15 noiembrie 2021 – are în vedere o creștere economică reală de 3,5%, doar ușor mai redusă în comparație cu ceea ce fundamenta proiectul de buget – de 4,6 la sută. “Această dinamică anticipată este congruentă cu date economice recente, în special cu dinamica PIB pe primul trimestru al anului curent, și, deși pare o revizuire negativă – care, caeteris paribus, reduce dinamica PIB nominal – este supracompensată de un nivel mult mai înalt al deflatorului PIB în ultima
prognoză față de cel aferent proiectului de buget de stat pe 2022”, spune CFA.

Dinamica economiei naționale este caracterizată și de dimensiunea dezechilibrelor externe în creștere rapidă.

Privind acest tablou economic, există indicatori care par să arate că în cea de-a doua parte a anului dinamica economiei va fi diminuată în raport cu cea anterioară, transmite Consiliul.

Evoluția macroeconomică depinde de păstrarea angajamentelor de ajustare fiscală agreate cu Comisia Europeană, ce garantează un calendar de reforme, inclusiv fiscale/în privința colectării (ii) și un volum de finanțare substanțial, în condiții deosebit de favorabile, atât prin cadrul bugetar european multianual, cât și prin PNRR.

CF menționează că execuția bugetară din primele 6 luni ale anului 2022 a consemnat un nivel al deficitului de 1,7% din PIB, acesta fiind în largă măsură influențat de dinamica peste așteptări a PIB nominal, care este de natură să conducă la un surplus important de venituri, precum și de încasările suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze naturale.

Nivelul PIB nominal estimat pentru anul 2022 este cu circa 4,2% mai mare decât prognoza de la momentul elaborării proiectului de buget, creșterea fiind determinată de revizuirea deflatorului PIB de la 5,8% la 12,2%, contrabalansată parțial de revizuirea descendentă a dinamicii PIB real de la 4,6% la 3,5%.

Proiectul primei rectificări bugetare prevede o majorare nominală substanțială – fără precedent în istoria rectificărilor evaluate de CF din 2010 până în prezent – atât a veniturilor (+31,7 mld. lei, reprezentând +7,2%), cât și a cheltuielilor bugetare totale (+34,9 mld. lei, reprezentând +6,8%), deficitul BGC situându-se cu 3,2 mld. lei peste ținta inițială.

Exprimat ca procent în PIB, nivelul proiectat al deficitului BGC este de 5,84% din PIB, identic celui din construcția bugetară inițială, pe fondul majorării proiecției PIB nominal cu 55,2 mld. lei.

În esență, revizuirea de amploare a veniturilor bugetare are două surse principale:
– revizuirea ascendentă a dinamicii PIB nominal (pe fondul inflației ridicate, proiecția deflatorului PIB fiind majorată de la 5,8% la 12,2%);
– încasările suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze naturale.

Pe partea de venituri bugetare CF apreciază drept probabilă manifestarea unui gol de venituri comparativ cu țintele asumate în proiectul de rectificare bugetară de circa 9 miliarde de lei, reprezentând circa 0,66% din PIB.

Și pe partea de cheltuieli bugetare are loc o majorare de proporții, comparativ cu parametrii aprobați prin proiectul de buget, determinată în principal de suplimentarea cheltuielilor cu asistența socială, alte transferuri și dobânzi. Pe partea de cheltuieli bugetare CF vede o subdimensionare de 6,2 mld. lei, adică 0,45% din PIB, în ipoteza în care datele trimise de MF privind impactul măsurilor din sectorul energetic este cel estimat prin proiectul de rectificare.

Analizând modificările operate de proiectul de rectificare bugetară la nivelul principalelor agregate de venituri și cheltuieli, CF apreciază ca deficitul bugetar plauzibil de a fi atins, în
metodologie cash, s-ar situa la cca 7% din PIB (față de 5,84% din PIB în proiecția bugetară rectificată). Acest deficit consideră venituri obținute din suprataxare de peste 12,8 mld. lei și cheltuieli totale către furnizorii de energie de aproximativ 7,4 mld. lei (așa cum sunt prevăzute în rectificare). Amânarea unor plăți pentru anul 2023 mărește diferența între deficitul cash și cel ESA în 2022. Dacă există o subdimensionare a impactului cheltuielilor privind schema de compensare în energie, ceea ce este probabil, deficitul ar crește, inevitabil, în mod considerabil.

Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2022 integrală poate fi consultată AICI

UPDATE. Răspunsul ministrului Finanțelor

După ședința de guvern în care s-a adoptat rectificarea bugetară, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a făcut referire la observațiile CF.

“Criticile Consiliului Fiscal întotdeauna le-am considerat pertinente şi trebuie luate în calcul, pentru că există totdeauna riscuri în execuţia bugetului general consolidat. Execuţia la 6 luni ne-a arătat că putem să ţinem deficitul sub control. Aţi văzut că avem 1,7% din PIB, o să apară în curând şi execuţia la 7 luni şi o să vedeţi că suntem sub 2% din PIB. Este imperios necesar ca Guvernul şi noi toţi să ţinem cont şi de riscurile asupra cărora Consiliul Fiscal atrage atenţia, inclusiv la nerealizarea unor venituri, dar şi la realizarea unor cheltuieli suplimentare. Scopul pe care ni-l asumăm este să menţinem deficitul la 5,84%. Ideea de bază este aşa: noi avem o serie de pachete de sprijin, măsuri care sunt direcţionate către populaţie şi către economie. Este evident că nu începi o austeritate din perspectiva asta, în sensul de a nu mai finanţa economia şi cetăţenii atâta timp cât ai asumat pachetele de sprijin. Acoperirea acelor pachete de sprijin ne conduce la menţinerea deficitului ca pondere în PIB, pentru că acesta e un angajament cu Comisia Europeană, dar evident că pe parte nominală cifrele se raportează la PIB-ul nominal şi atunci ai o creştere aritmetică a deficitului”, a explicat Câciu, citat de Agerpres.

Sursa foto: Pixabay

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.