Sursa foto Jakub Jirsák | Dreamstime.com
Finanțarea startup-urilor din România va scădea sau cel mult va stagna în 2023, cele mai afectate fiind investițiile noi, în timp ce startup-urile deja investite vor avea potențial de creștere, dacă sunt suficient de capitalizate, a declarat Cristian Dascalu, managing partner Techcelerator și Fondator ROTSA (Romanian Tech Startups Association).
Acesta spune că startup-urile din zona de tehnologie au oportunități de dezvoltare masive și o reziliență mai mare ce vine din oportunitățile de digitalizare și transformare prin inteligența artificială necesare atât la nivel regional cât și la nivel global.
În paralel, Dascălu transmite că pe zona de IMM-uri unde există cuantificări pe datele de la Registrul Comerțului, după doi ani de pandemie şi un an de război la graniţă, „s-a văzut în 2022 o creştere cu numai 3% a numărului de noi companii faţă de 2021, sub potenţialul adevărat al economiei româneşti, şi cu mai multe suspendări sau radieri de firme conform declaratiilor Consiliului Naţional al IMM-urilor din Romania (CNIPMMR)”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Datorită capitalizării existente a fondurilor existente, în piață se observă o concentrare a activității fondurilor pe rundele LateSEED, seria A și B în timp ce zona de preSEED este deprioritizată de către investitorilor mai mici aspect datorat incertitudinilor din piața globală și a efectelor inflaționiste de care ei sunt afectați în capitalizarea proprie”, spune Cristian Dascălu.
Acesta este de părere că dacă bursele de valori își vor reveni și vor arăta că economiile se înscriu pe o direcție bună, atunci și investițiile în startup-uri ar putea crește pentru toate categoriile.
România, în continuare atractivă pentru înființarea de noi startup-uri/ România se „luptă” cu Polonia și Bulgaria pentru atragerea de talente.
Dascălu spune că România este în continuare atractivă pentru înființarea de noi startup-uri, ecosistemul local al startup-urilor evoluând masiv în ultimii 10 ani.
„România a devenit un ecosistem tot mai atractivă pentru crearea de noi startup uri tech, oportunitatea fiind conștientizată tot mai mare a oportunităților, iar nivelul de înțelegere și pregătire a echipelor de fondatori crescând datorită prezenței programelor de accelerare și incubare, hackathoane și conferinte tech, cluburile de business angels și platformele de crowdfunding și mai ales a fondurilor de investii românești care au dinamizat piața prin aportul lor concertat”, a precizat Dascălu.
Acesta precizează că, printre factorii care contribuie la atractivitatea României, se numără rentabilitatea, forța de muncă calificată și ecosistemul tehnologic în creștere:
„Rentabilitate: România oferă un cost al vieții relativ scăzut în comparație cu multe țări din Europa de Vest. Acest lucru o face o locație atractivă pentru antreprenorii care doresc să înceapă o afacere cu costuri de operare mai mici.
Forță de muncă calificată: România dispune de un bazin puternic de profesioniști calificați, în special în domeniile tehnologiei, ingineriei și IT. Țara are un sistem educațional bun care produce un număr mare de absolvenți cu expertiză tehnică, ceea ce o face o destinație atractivă pentru start-up-urile din sectorul tehnologic.
Ecosistem tehnologic în creștere: România a cunoscut o creștere a ecosistemului său tehnologic, odată cu apariția a numeroase hub-uri, acceleratoare și incubatoare tehnologice. Orașe precum București, Cluj-Napoca, Timișoara si Iasi au devenit hub-uri tehnologice vibrante, oferind oportunități de networking, mentorat și acces la finanțare pentru start-up-uri”, spune reprezentantul ROTSA.
Dascălu precizează că România se „luptă” cu Polonia și Bulgaria pentru atragerea de talente. În Polonia, Varșovia și Cracovia au dezvoltat ecosisteme solide de start-up-uri, atrăgând antreprenori și investitori.
„Polonia are un bazin mare de talente, un mediu de afaceri favorabil și un număr tot mai mare de acceleratoare și incubatoare sustinute in investitii de peste 200 de VC-uri si CVC-uri. În Bulgaria, Sofia a asistat la apariția unui ecosistem înfloritor de start-up-uri, în special în sectoarele IT și de dezvoltare de software. Orașul oferă un mediu de afaceri favorabil, acces la talente și un cost al vieții mai scăzut”, spune Cristian Dascălu.
România va putea avea încă unul sau doi unicorni în următorii cinci ani
Reprezentantul ROTSA este de părere că în următorii cinci ani pe piața locală ar putea exista încă una sau două companii cu o valoare de peste 1 miliard dolari (unicorn) în România.
„Romania poate deveni hub-ul de facto al unei piețe regionale Sud-est Europene de generare de scale-up-uri tech ce gândesc global, ce validează probleme suficient de mari și dezvoltă soluții bazate pe tehnologii deep-tech. De asemenea, acesta spune că România poate deveni hub-ul regional din SEE de Venture Capital de unde să fie finanțate cu precădere rundele preSeed, Seed, Seria A în astfel de startup-uri din România și din țările din jur”.
Start-up-urile tech din România au obţinut în 2022 finanţări în valoare de 102 milioane euro, într-o ușoară creștere față de 2021 când au fost 91,4 milioane euro, conform Romanian Venture Report. Rundele de SEED au crescut cu 29% în volume, ajungând la 56,4 milioane euro comparativ cu 43,4 milioane euro în 2021. Pe zona de preSEED volumele au scăzut cu 15,9% ajungând la 2,7 milioane euro comparativ cu anul anterior când volumele de investiții în această zona de preSeed au fost de 3,3 milioane euro.
„În Europa Centrală și de Est, finanțarea startup-urilor a crescut de aproximativ 7,6 ori, din 2017, acesta fiind cel mai ridicat ritm din întreaga Europă. De asemenea, se observă că, în timp ce investiția medie pe startup s-a diminuat la nivel global, în ECE a crescut, iar România se apropie de media de 260.000 euro pentru startup-urile ECE. Startup-urile din Croația, Lituania și Ucraina sunt recunoscute ca având cea mai rapidă creștere, în timp ce România se poziţionează pe poziţia a cincea, după Estonia, Cehia, Croația și Polonia. Investiţiile în start-up-urile româneşti au înregistrat un volum de 12 ori mai mare al tranzacțiilor în ultimii şase ani, de la 8 milioane de euro, până la 101,7 milioane de euro”, conchide Dascălu.