Analiză. Cu prețurile materialelor de construcții majorate cu 25%-30%, piața de profil va crește cu 10% în acest an

constructii, santier, muncitori

Pandemia Covid-19 a accelerat și a agravat o situație deja existentă din domeniul construcțiilor prin reducerea în mod forțat a capacității de producție la nivel mondial, diminuarea stocurilor la materialele de construcții, dar și prin afectarea si scumpirea transporturilor de mărfuri la nivel internațional. Iar România, fără să fie un mare producător de materiale de construcții, asistă la „spectacol” și plătește facturi din ce în ce mai mari.

De altfel, într-un răspuns către Economedia.ro, Florin Manoloiu, CCO al eDevize.ro, spune că media scumpirii materialelor de construcții este undeva între 25% și 30%, până acum.

„Cel mai mult a crescut prețul lemnului. Creșterea a început de la jumătatea lui 2020 și diferența este între 50% și 60%. O altă creștere importantă este cea a fierului care a crescut cu aproximativ 50%. Iar piața construcțiilor din România își va continua creșterea începută în 2019 și estimăm că va termină cu un plus de 10%”, spune Manoloiu pentru Economedia.

Potrivit unei estimări a Economedia și eDevize.ro, în acest an procentele de scumpire a construcției a 10.000 mp suprafață construită au ajuns între 15% și 20%.

S-ar putea ieftini materialele de construcții?

Poate prin 2022, dar va depinde și de evoluția pandemiei.

„O parte dintre materialele de construcții s-ar putea ieftini până la mijlocul anului 2022. Asta ține foarte mult și de felul în care evoluează criză sanitară deoarece în 2020 și 2021 a fost pusă o presiune foarte mare pe lanțurile de distribuție. În același timp un impact important îl au și costurile cu energia și cu transportul, costuri care se simt destul de puternic în prețurile materialelor în special ale celor grele și voluminoase”, spune pentru Economedia, Forin Manoloiu.

Ce a făcut Guvernul român pentru atenuarea acestei probleme? A adoptat OG15/2021, care permite actualizarea prețurilor pentru contractele care nu au deja o clauză de reziliere.

În România, de altfel, apar 3 situații distincte în funcție de impactul pe care îl au aceste creșterii asupra companiilor de construcții.

  1. Rezidențialul și proiectele private

În proiectele rezidențiale, de cele mai multe ori se lucrează cu „materialul clientului”, așadar creșterea prețurilor are un efect destul de mic asupra constructorilor. Creșterea este resimțită de beneficiarul care își construiește o casă și nu știe dacă o mai poate finaliza și de dezvoltatorul care va transfera măcar o parte din scumpire în prețurile cu care comercializează apartamentele sau casele.

În proiectele private, cum ar fi hale, spații comerciale și așa mai departe, se vor purta negocieri dure între constructori și beneficiari, astfel încât proiectele să poată fi continuate fără a duce, însă, la falimentul constructorilor.

  1. Proiectele mari cu finanțare de la bugetul de stat/local

Pentru acest tip de proiecte există deja metode de actualizare, indiferent că vorbim despre formula din HG1/2018 sau că sunt contracte de tip FIDIC (Federația Internațională a Inginerilor de Consultanță), unde prețul estimat inițial nu este restrictiv.

  1. Proiectele mici și medii cu finanțare de la bugetul de stat/local

Aici e cea mai mare problemă, deoarece la acest tip de proiecte prețul ofertat era unul restrictiv și nu putea fi modificat decât dacă acesta era influențat de schimbări legislative, iar creșterea prețurilor la materialele de construcții nu este cauzată de o schimbare legislativă.

Practic, fără să poată să modifice prețul contractului, constructorii ar fi fost nevoiți să renunțe la lucrările respective. Asta ar fi dus la o serie de procese interminabile și la blocarea șantierelor. Pentru a evita această situație guvernul a introdus ordonanța 15/2021.

Inițiativa va ajuta mulți antreprenori care au lucrări mici și mijlocii cu statul, sau antreprenori care altfel ar fi fost obligați să sisteze lucrările. Un plus al inițiativei este și faptul că această formulă se va aplica la fiecare situație nouă de lucrări și astfel nu o să mai apară situații în care lucrările nu se mai pot executa din cauza creșterilor de prețuri.

Și totuși, piața construcțiilor din România are și alte necazuri

Primul este lipsa forței de muncă. Cu salarii încă mici, față de media de 2.500 de euro lunar oferită muncitorilor calificați în Occident, României îi va foarte greu să găsească muncitori suficienți, chiar și în spațiul extracomunitar.

„În continuare amenințarea cea mai mare este lipsa forței de muncă, deoarece piață din România nu poate intră în competiție cu piețele din Germania, Franța sau Marea Britanie (în aceste țări se concentrează marea parte a lucrătorilor din construcții români), unde venitul lunar pentru un muncitor calificat pleacă de la 2.500 de euro. Asta înseamnă că vom continua să importăm forță de muncă din spațiul extra comunitar dar din păcate nici asta nu este suficient. Deficitul de forță de muncă este undeva între 200.000 și 300.000 de persoane, în condițiile în care per total în construcții lucrează aproximativ 350.000 de persoane”, conchide oficialul eDevize.

Sursa foto: Facebook/ FMI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *