Program de Guvernare. Cum vrea să susțină Guvernul turismul: Revin voucherele de vacanță

Viitorul Guvern PSD-PNL-UDMR a creat un minister al Antreprenoriatului și Turismului, iar în Programul de Guvernare reintroduce acordarea de vouchere de vacanță, de anul viitor.

„Stimularea circulației turistice interne prin acordarea de tichete de vacanță, începând cu anul 2022, pentru salariații din sectorul bugetar și acoperirea contravalorii tichetelor de vacanță acordate de angajatorii din sectorul privat, în special pentru promovarea turismului rural și balnear; valoarea tichetelor de vacanță va fi de 1.450 lei”, arată documentul.

În plus, se arată în Programul de Guvernare, un obiectiv prioritar îl constituie dezvoltarea unui mediu de afaceri deschis, activ, stabil şi transparent, într-un cuvânt predictibil, clădit pe responsabilitate, competitivitate şi spirit antreprenorial, care să permită oamenilor de afaceri, managerilor şi întreprinderilor să facă faţă concurenţei existente pe piaţa unică şi pe terţe pieţe.

Așa că, teoretic, conform viziunii pe termen mediu, România trebuie să devină o țară competitivă economic la nivel regional și global prin implementarea unui model economic bazat pe antreprenoriat, deschidere la concurență, inovare și investiții din fonduri europene.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Declanșarea pandemiei COVID-19 în România a produs efecte deosebit de dure asupra economiei naționale, un număr foarte mare de întreprinderi, îndeosebi IMM-uri din aproape toate sectoarele economice fiind forțate să–și reducă, suspende sau chiar să-și închidă activitatea.

Noul guvern scrie că va căuta să genereze sinergii economice între sectorul public și privat, pentru că vorbim despre economia românească, nu economia sectorului privat și economia sectorului public, iar România poate să depășească acest moment dificil realizând investiții. Acestea trebuie să se întâmple, deopotrivă în sectorul public și în sectorul privat. Investițiile în sectorul privat asigură efervescență economică, creează inovare, aduc plus-valoare, contribuie la echilibrarea balanței comerciale. Investițiile în sectorul privat reduc decalajele de concurență față de alte țări și permit readucerea la viață a unor sectoare de activitate și companii care pot să contribuie la crearea de prosperitate în societate.

În fine, potrivit documentului, turismul este un factor important pentru creșterea și dezvoltarea economiei, având un impact semnificativ asupra creării de locuri de muncă. La fel ca toate celelalte sectoare ale economiei, industria turismului se confruntă cu o concurență din ce în ce mai acerbă la nivel mondial, iar România trebuie să prezinte o ofertă turistică durabilă și de calitate, mizând pe avantajele ei competitive.

Ca atare, avem nevoie de Organizații de Management al Destinațiilor, la fel cum avem nevoie de promovare internă și externă. Pandemia COVID-19 trebuie transformată într-o oportunitate pentru turismul românesc.

Cu toate acestea, turismul a fost unul din sectoarele cele mai afectate în anul 2020, ca urmare a unei crize de sănătate fără precedent, precum și a unei crize sociale și de urgență economică pe fondul izbucnirii pandemiei Sars-Cov-2, acest fapt reflectându-se atât în scăderea circulației turistice, cât și în activitatea redusă a profesioniștilor și operatorilor economici de profil.

Îndeplinirea obiectivelor asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în domeniul turismului reprezintă unul din instrumentele care vor contribui la dezvoltarea sectorului turismului în România.

Complementar, Guvernul își propunee dezvoltarea industriei și activităților economice locale, în special prin valorificarea patrimoniului natural și cultural existent și va sprijini ecoturismul și managementul adecvat al destinațiilor de turism și industriile culturale și creative, ca sectoare importante pentru dezvoltarea locală.

Obiective:

• Reformarea relației dintre administrație și mediul de afaceri pe baza următoarelor principii: debirocratizare și digitalizare; stabilitate și predictibilitate; costuri administrative cât mai reduse și servicii publice cât mai eficiente; infrastructura de conectare accesibilă; tratament egal și respectarea legii în relația cu operatorul economic; asigurarea cadrului legislativ și economic în vederea dezvoltării profesiilor liberale și a activității antreprenoriale pe cont propriu (PFA), inclusiv facilitarea accesului la finanțare.
• Susținerea mediului de afaceri prin soluții și măsuri financiare de susținere în contextul crizei sanitare.
• Creșterea competitivității companiilor prin scheme de ajutor de stat, granturi și garanții
• Reducerea deficitului comercial prin creșterea competitivității firmelor românești la export, prin atragerea de investiții străine orientate către export și fabricarea în România a produselor din coșul zilnic.
• Crearea unui ecosistem antreprenorial care să faciliteze dezvoltarea Start-Up-urilor prin crearea unui cadru legislativ stimulativ și a instrumentelor necesare de finanțare.
• Prioritizarea turismului ca o ramură strategică pentru economia românească, prin revizuirea și modernizarea cadrului legal, instituirea OMD-urilor, programe de finanțare și promovare.
• Stimularea antreprenorială prin programe de creare de Start-Up-uri și consolidarea acestora.
• Crearea cadrului pentru dezvoltarea sustenabilă a destinațiilor turistice din România în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Turismului.
• Schimbarea modului de colaborare cu mediul privat prin intermediul Consiliului Consultativ al Turismului.
• Suport financiar în vederea finanțării dezvoltării sustenabile a destinațiilor turistice din România în condiții de durabilitate, conectivitate, transformare în destinații turistice SMART și incluziune socială.
• Obținerea stabilității și predictibilității prin consolidarea unui dialog social structurat.

Măsuri:

• Eficientizarea proceselor administrative pentru societățile comerciale – reducerea sarcinilor administrative pe care trebuie să le ducă la îndeplinire o firmă, accent mai mare pus pe responsabilitatea antreprenorilor, declarații de conformitate și pe propria răspundere.
• Digitalizarea procesului de înființare a firmelor.
• Deblocarea legii holdingurilor.
• Reactualizarea legii prevenirii.
• Inițierea legii finanțării participative.
• Continuarea și dezvoltarea accesului la finanțare pentru asigurarea capitalului de lucru și a fluxului de lichidități pentru firmele care-și reiau activitatea după relansarea economică post-pandemie.
• Crearea unei strategii pentru echilibrarea balanței comerciale și dezvoltarea de programe pentru a facilita exportul producătorilor români, alături de dezvoltarea rețelei de reprezentare economică externă în raport cu strategia economică națională.
• Asigurarea continuității și finanțarea programelor de sprijinire a Start-Up-urilor.
• Operaționalizarea de noi programe pentru IMM-uri, inclusiv Start-Up-uri din fondurile structurale.
• Finalizarea Măsurii 1 și adăugarea de noi categorii de aplicanți eligibili, respectiv Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale, Profesii Liberale.
• Deblocarea fondurilor aferente Măsurii 2 de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în vederea finalizării plăților pentru toți beneficiarii admiși în cadrul măsurii.
• Schema de ajutor de stat pentru domeniile HORECA – finalizarea procesului de evaluare , demararea procesului de contractare și efectuare de plăți
• Elaborarea programului Tech Nation de sprijinire și impulsionare a digitalizării economiei.