Sursa foto: Imagini din dronă, CNAIR
Consiliul Județean Prahova poate semna contractul de peste 500 de milioane lei pentru Centura Bușteni-Azuga cu antreprenorul prahovean CONI, după ce Curtea de Apel Ploiești a respins marți, 14 mai 2024 contestația Ozaltin (Turcia) și a menținut decizia CNSC, conform datelor pe care le-a consultat Economedia. Instanța a respins contestația la primul termen.
Durata contractului de proiectare și execuție este de 36 de luni, iar finanțarea asigurată prin Programul Transport 2021-2027 (cu 40 % bani europeni).
Coni este constructorul unui segment de 13 kilometri din lotul 2 al Autostrăzii Moldovei A 7 (lotul Mizil-Pietroasele/Costești de 28 km.). Din plângerea turcilor rezultă că, la Consiliul Județean Prahova, Comisia de Evaluare a respins oferta Ozaltin ca inadmisibilă, iar CNSC a menținut decizia, prin urmare prahovenii de la Coni care lucrează pe lotul 2 al Autostrăzii Moldovei (A 7) rămân câștigători.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Decizia Curții de Apel Ploiești :
La a doua licitație lansată pentru Centura Bușteni – Azuga, CJ Prahova a primit oferte de la Coni (România), Itinera Spa (Italia) și Ozaltin (Turcia), iar după mai multe amânări a desemnat câștigătoare oferta Asocierii CONI (Leader), SC GOTT STRASSE SRL,PERFECT CONSULT EUROPE S.R.L.,DRUM POD INVEST,”NVO „TRANSINZHINIRYNG” LLC, Automagistral – Pivden. În vară, CJ Prahova modifica „în timpul jocului” punctajul pentru oferta financiară, de la 70% la 40%, după cum Economedia a explicat în iulie 2023. CJ Prahova nu a anunțat public desemnarea CONI, ultimul comunicat de presă postat pe site fiind cel referitor la Centura Comarnic (detalii aici).
În contestația depusă la CNSC, Ozaltin acuză Consiliul Județean Prahova că i-a descalificat oferta și a derulat licitația cu evaluarea ofertei CONI netransparent. Totodată, constructorul turc susține că oferta prahovenilor trebuie descalificată pentru că nu ar respecta condițiile de calificare/ experiență similară în proiectare, iar oferta financiară nu este corelată cu cea tehnică.
Centura Bușteni – Azuga va avea un tunel cu o lungime de 90 de metri care subtraversează oblic DN 1 și Magistrala CFR București – Brașov, dar și un semitunel cu o lungime de aproape 150 de metri, parțial îngropat la intrare în Azuga, cele două lucrări de artă fiind printre cele mai dificile de pe traseul complet de 9 kilometri prevăzut pentru șoseaua care va funcționa ca o centură a celor două stațiuni, după cum a explicat Economedia. Traseul propus pentru drumul de descărcare are o lungime totală de 9,434 km și este structurat astfel:
– Tronson I: km 0+000 (intersecţie cu breteaua de descărcare a autostrăzii A3 între Sinaia şi Poiana Ţapului – DN 1, km 127+600) – km 1+600, lungime 1,60 km (extravilan);
– Tronson II: km 1+630 (ieşire din DN 1, km 128+300 prin dreapta) – km 6+760 (intrare în DN 1, km 133+500 prin dreapta), lungime 5,13 km (intravilan Buşteni);
– Tronson III: începe la intersecţia cu breteaua de descărcare a autostrăzii A3 între Buşteni şi Azuga – DN 1, km 133+550 prin dreapta, lungime 0,52 km (extravilan);
– Tronson IV: km 7+250 (ieşire din DN 1, km 134+050 prin dreapta) – km 9+434 (intrare în DN 1, km 133+500 prin dreapta).
Lucrări de artă prevăzute: pasaj peste râul Prahova şi CF km. 1+835 ÷ 2+445; pod peste râul Prahova la km. 2+665; pod peste râul Prahova la km. 2+955; pod peste pârâul Jepilor la km. 3+825; pod peste râul Prahova la km 4+195; subtraversare strada Zamora km 4+685; pod peste râul Prahova la km 5+495; viaduct km 5+955; pod peste râul Prahova la km. 7+165; subtraversare DN 1 și CF km 7+480 ÷ 7+530; pod peste râul Prahova la km 8+095; pod peste râul Prahova la km 8+255; pod peste râul Prahova la km 8+375; pod peste râul Prahova la km 8+515; pod peste râul Prahova la km 8+605; semitunel km 8+935÷9+075; pasaj peste râul Prahova şi CF km 9+085 ÷ 9+310”, arată nota de fundamentare.
Memoriul tehnic pe care l-a realizat proiectantul Irimat propune 10 poduri peste râul Prahova, un pod peste pârâul Jepilor, câte două pasaje peste râul Prahova și Calea Ferată (Magistrala 300) și două subtraversări: strada Zamorei și DN 1 – CF București – Brașov. De asemenea, la km 9 al centurii, la Azuga, va fi realizat un semitunel. Viteza de proiectare a drumului, specific pentru clasa III și zona de munte este de 60 km/h.
Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu, președintele CJ Prahova Iulian Dumitrescu și directorul CNAIR Cristian Pistol au „inaugurat” pe 6 noiembrie 2023 șantierul Centurii Comarnic. Constructorul Frasinul este în grafic pe șantierul șoselei de 6 kilometri, dar nu garantează finalizarea lucrărilor până la sfârșitul acestui an. Pentru fluidizarea circulației pe DN 1 Valea Prahovei urmează să fie construite pasaje rutiere la Sinaia Nord, Sinaia Sud și Predeal, iar Ministerul Dezvoltării are contract cu antreprenorul român Erbașu pentru modernizarea Drumului Județean pe Valea Doftanei Câmpina -Săcele.
Pentru Autostrada Ploiești (Comarnic) -Brașov, Ministerul Transporturilor ar putea face o nouă încercare, a cincea, pentru parteneriat public privat.