Sursa foto: Dreamstime
Estimările interne privind bugetul comun al Uniunii Europene, la care Financial Times a avut acces, arată că eventuala aderare a Ucrainei la UE ar da dreptul Kievului la aproximativ 186 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani, ceea ce ar face ca multe dintre statele membre actuale să devină pentru prima dată plătitoare nete.
Proiecția financiară, prima care a apărut de la Bruxelles cu privire la posibila aderare a nouă noi state membre, subliniază implicațiile politice și financiare profunde ale extinderii Uniunii pe întregul continent.
Oficialii UE au estimat în această vară potențialele implicații financiare într-un studiu consultat de Financial Times. Studiul intern, care nu e asumat de nici o instituție comunitară și reprezintă doar o schiță, a folosit actuala legislație a UE, aplicată în eventualitate unei uniuni extinse care include Ucraina, Moldova, Georgia și șase state din Balcanii de Vest.
Proiecția ia în calcul aderarea tuturor acestor țări aflate acum în diverse stadii ale negocierilor cu UE. Trebuie spus că e greu de crezut că aderarea tuturor acestor nouă țări poate avea loc concomitent sau în viitorul foarte apropiat. De altfel, un document elaborat de experți germani și francezi în urmă cu o lună arăta un posibil scenariu de lucru în UE, cu o Uniune dispusă pe patru cercuri concentrice, cu grade diferite de integrare.
Bilanțul financiar al adăugării tuturor celor nouă membri la bugetul existent, cunoscut sub numele de cadru financiar multianual, ar fi de 256,8 miliarde de euro, estimează documentul consultat de FT. Efectele în lanț pentru statele membre actuale ar include o reducere de aproximativ o cincime a subvențiilor agricole.
Cu toate că extinderea completă ar putea dura un deceniu sau mai mult și ar forța reforme importante ale acordurilor bugetare existente, amploarea estimată a schimbărilor necesare ar înclina în mod decisiv echilibrul financiar în cadrul blocului.
“Toate statele membre vor trebui să plătească mai mult la bugetul UE și să primească mai puțin de la acesta; multe state membre care în prezent sunt primitoare nete vor deveni contributoare nete”, concluzionează documentul elaborat de secretariatul Consiliului UE.
Cu nouă noi state membre, bugetul actual ar crește cu 21%, ajungând la 1,47 miliarde de euro, potrivit estimărilor din document. Aceasta echivalează cu aproximativ 1,4% din venitul național brut al celor 36 de țări.
Intrarea a nouă state ar forța o serie de ajustări “de anvergură” care ar putea include o creștere semnificativă a contribuțiilor bugetare nete din partea statelor mai bogate, precum Germania, Franța și Țările de Jos. “Perioadele de tranziție și măsurile de salvgardare” ar fi necesare, sugerează documentul.
Aplicând normele actuale la o uniune extinsă, Ucraina ar fi eligibilă pentru 96,5 miliarde de euro din partea politicii agricole comune a UE pe o perioadă de șapte ani. Potrivit studiului, această schimbare financiară ar forța reduceri de aproximativ 20% ale subvențiilor agricole pentru statele membre actuale.
De asemenea, Ucraina s-ar califica pentru plăți în valoare de 61 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ale UE, care au ca scop îmbunătățirea infrastructurii în statele membre mai sărace. Cu nouă state membre suplimentare, Republica Cehă, Estonia, Lituania, Slovenia, Cipru și Malta nu ar mai fi eligibile pentru fondurile de coeziune, estimează studiul.
Calculele efectuate de secretariatul general al Consiliului, organismul care reprezintă guvernele celor 27 de state membre ale blocului comunitar, au fost făcute în contextul în care UE analizează dacă va fi de acord să deschidă negocieri oficiale de aderare cu Ucraina până la sfârșitul acestui an, așa cum a solicitat Kievul.
Un purtător de cuvânt al Consiliului UE a declarat: “Nu comentăm scurgerile de informații”.
Liderii UE se vor întâlni vineri în Spania pentru primele discuții detaliate în cadrul grupului privind extinderea și modul în care aceasta ar putea schimba uniunea.
Studiul utilizează o simplă extrapolare a normelor bugetare existente ale UE, care ar fi aproape sigur ajustate în cazul extinderii. Studiul nu a fost elaborat în colaborare cu Comisia Europeană, organul executiv al blocului, și nici nu a fost aprobat de aceasta. Nu ia în considerare posibila aderare a Turciei.
Documentul subliniază oportunitățile pe care le oferă extinderea UE, inclusiv consolidarea influenței geopolitice a UE, creșterea dimensiunii pieței interne a blocului cu 66 milioane de persoane, ajungând la 517 milioane, și rezolvarea problemei deficitului de forță de muncă.
Dar documentul arată clar că impactul Ucrainei asupra regimului de subvenții agricole al UE ar fi cel mai semnificativ. Ucraina ar fi cel mai mare beneficiar al blocului, cu 41,1 milioane de hectare de suprafață agricolă utilizată, împingând Franța pe locul al doilea. Acest lucru ar însemna că plățile pentru beneficiarii actuali ar scădea cu 20,3 % pe hectar de teren agricol eligibil.
În afară de Ucraina, adăugarea celorlalte opt țări ar costa în total 29,9 miliarde de euro din plățile PAC.
“Aceste cifre nu vor funcționa pentru nimeni”, a declarat pentru Financial Times Mujtaba Rahman, director general pentru Europa la Eurasia Group. “Ele arată clar că va fi nevoie de o reformă profundă a bugetului UE și a principalelor sale politici dacă Ucraina va adera vreodată, sau că întreaga chestiune ucraineană va trebui să fie tratată în mod inovator și în afara structurilor bugetare existente ale UE.”