Sursa foto: CFR Infrastructură
Lucrările de întreținere pentru rețeaua de cale ferată din România primesc pentru anul acesta o subvenție de doar 80 de milioane de lei, de trei ori mai puțin față de suma alocată prin subvenție bugetară în 2021, când s-au făcut reparații și mentenanță în valoare de 220 de milioane, atrage atenția fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă.
Semnalul de alarmă vine în contextul în care finanțarea lucrărilor de reparații și reînnoire, adică intervențiile pentru aducerea liniei la viteza inițială, a fost modificată de Guvernul Ciucă față de versiunea inițială și nu ar mai corespunde nici angajamentelor din PNRR, după cum a avertizat și ieri, la lansarea platformei de monitorizare a PNRR, Cristian Ghinea. În replică, Ministerul Transporturilor explică într-o reacție la acuzele liderilor USR că, alocările de la buget ar fi de aproape 400 de milioane de lei și se referă la secțiile pentru care nu sunt prevăzute lucrări cu fonduri europene : ,,Suma necesară pentru întreținerea căilor ferate este de aproximativ 1,20 md. euro ( 6 md. Ron).
Alocările prevăzute prin PNRR ( bani europeni) pentru activități de întreținere (reînnoire) sunt în valoare de aproximativ 1.16 mld. EUR, (aproximativ 5.8 mld. RON). Adică:
-Lucrări de tip Quick Wins – 452 mil. EUR
-Reînnoire – 276 mil. EUR
-Centralizări – 213 mil. EUR
-Electrificări – 236 mil. EUR
Din fonduri naționale s-a alocat suma de 74,8 mil. euro (374 mil. RON), care este necesară doar pentru acele secții de cale ferată pentru care nu sunt prevăzute lucrări nici din PNRR și nici din POT. Ca atare sumele alocate din buget sunt destinate doar acelor lucrări care nu sunt acoperite prin bani europeni.” a transmis Ministerul Transporturilor.
Față de anul 2020 când s-au reparat doar 38 de kilometri de linii, în 2021 CFR Infrastructură a refăcut aproximativ 100 de kilometri de linie și anunța dublarea kilometrilor reînnoiți pentru anul acesta, spunea, în decembrie, fostul Director General CFR SA Ioan Pintea.
Subvenția de doar 80 de milioane de lei pentru reparații pe rețeaua feroviară este insuficientă, frânează programul de creștere a vitezei de circulație pe calea ferată și implicit preluarea călătorilor care folosesc transportul rutier, explică Drulă, arătând avantajele financiare și de timp pentru aceste lucrări de reînnoire.
Mesajul lui Cătălin Drulă, pe Facebook:
„ALERTĂ DE SUBFINANȚARE LA CFR. PROGRAMUL DE REÎNNOIRI PUNE FRÂNĂ. A AFLAT ȘI GRINDEANU, DAR COMENTEAZĂ “CA CETĂȚEAN EUROPEAN”.
În 2021 am apăsat pe accelerație cu programul de achiziții de materiale pentru calea ferată și lucrări de reînnoire. În total, din subvenția bugetară pentru întreținere au fost folosite în jur de 220 milioane de lei pentru lucrări și materiale.În 2022, suma alocată din subvenție pentru întreținere este de doar 80 de milioane de lei. Mai clar, asta înseamnă o frână abruptă pe lucrările de reînnoire. Deși, conform Strategiei Feroviare 2021 – 2025 direcția trebuia să fie exact cealaltă, o dublare a sumelor investite în reînnoiri în fiecare an.Tehnic vorbind, deși transferul din subvenție este mai mare anul acesta, partea care este consumată de cheltuieli fixe a crescut accelerat și ea. De ce? Din cauza prețurilor la energie și gaze și a preluării personalului CFR Electrificare. A aflat și ministrul Grindeanu se pare, care a comentat ca cetățean european, mirat.Cât lipsește? Cel puțin 200 de milioane de lei ar fi trebuit alocați în plus de la bugetul de stat pentru întreținerea infrastructurii feroviare. Optim ar fi fost 400 de milioane pentru a respecta programul din Strategie.Ce e special la lucrările de reînnoire? Sunt:relativ ieftine (300 mii de euro/km)
rapide (se pot face sute de km anual, n-au nevoie de nicio birocrație, acorduri și avize, etc – sunt lucrări de întreținere)
Când ar trebuie acționat? ACUM, ASTĂZI! În debutul anului se fac planificările de achiziții de materiale și procedurile de achiziție publică pentru lucrări”.
Chiar Ministerul Transporturilor, condus acum de Sorin Grindeanu, recunoaște într-un document public, despre care Economedia a scris aici, că subfinanțarea istorică a rețelei feroviare face ca transportul cu trenul să rămână încă neatractiv. Alocările financiare au fost „foarte reduse” în raport cu necesităţile de finanţare pentru întreţinerea, repararea şi reînnoirea infrastructurii feroviare, explică Ministerul Transporturilor. Astfel:
- în ceea ce priveşte întreţinerea infrastructurii, fondurile publice alocate au acoperit doar 60,3% din necesităţile de finanţare;
- în ceea ce priveşte repararea infrastructurii, fondurile publice alocate au acoperit mai puţin de 20% din necesităţile de finanţare;
- în ceea ce priveşte reînnoirea infrastructurii, fondurile publice alocate au acoperit mai puţin de 3% din necesităţile de finanţare.
Consecinţa directă a finanţării necorespunzătoare a întreţinerii, reparării şi reînnoirii infrastructurii feroviare este degradarea progresivă a acesteia şi apariţia din ce în ce mai frecventă a unor defectări care necesită limitarea vitezei de circulaţie a trenurilor pentru asigurarea condiţiilor minimale de siguranţă. Aceasta a generat limitarea suplimentară a competitivităţii transportului feroviar în raport cu alte moduri de transport, materializată prin migrarea masivă a clienţilor către transportul rutier.
Ce prevede programul de Guvernare PSD – PNL – UDMR:
Pe calea ferată, PSD promite reînnoire pe distanţă dublă
„Creșterea vitezelor tehnice și comerciale prin implementarea programelor QuickWins pe 2163 km din rețeaua feroviară – (ex. București-Craiova, Apahida-Satu Mare, Mărășești-Iași, Filiași-Simeria)”, faţă de programul fostului Guvern care propunea 1.000 de kilometri pentru reînnoire:
„Creșterea vitezelor tehnice şi comerciale prin implementarea programelor QuickWins pe 1001 km din reţeaua feroviară – (București-Brașov, Timișoara-Arad, București-Buzău, București-Craiova, Pașcani-Iași, București-Pitești). Valoare estimată a investițiilor se ridică la 1,7 miliarde de Lei”, arată Programul de Guvernare 2020 – 2024 PNL – USR/ UDMR.
Printre principalele investiţii din PNRR în domeniul feroviar se numără:
- Modernizarea a 311 kilometri de linie de tren (Cluj Napoca – Oradea şi Caransebeş – Timişoara)
- Electrificarea a 110 km de cale ferată (Constanța – Mangalia și Videle – Giurgiu)
- Construirea a 12 km de linie nouă de metrou
- Achiziţia a 32 de rame noi de metrou
Trenuri cu hidrogen
Două proiecte sunt planificate a fi operate cu trenuri cu hidrogen, nefiind astfel necesară electrificarea acestora:
- București – Pitești
- Reșița – Voiteni
Termenele limită, „Jaloanele” din PNRR pot fi consultate aici.