Sursa foto: Pexels
Bugetul României pentru acest an, adoptat recent de Parlamentul României, a fost construit astfel încât să susțină repoziționarea statului pe o traiectorie către restabilirea echilibrului bugetar, după deficitele majore înregistrate în ultimii ani, apreciază analiștii Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. Economiștii adaugă însă că acest obiectiv poate fi atins printr-o “guvernare economică responsabilă” care să ia în calcul depășirea a două obstacole importante: instabilitatea politică internă și presiunile economice semnificative, atât din partea Europei, cât și a Statelor Unite, în contextul global actual. Aceștia consideră că bugetul este construit pe cifre realiste. Există însă și unele rezerve față de datele din bugetul pe 2025, care este realizat având în vedere o creştere economică de 2,5%. Cercetătorii Romanian Economic Monitor au estimat o creștere economică mai modestă, de numai 1,5% pentru acest an, pe care și-o mențin, după cum au precizat aceștia pentru Economedia.
„În bugetul pentru acest an, au fost luate în calcul cifre de referință realiste care pot fi puse însă în pericol de evenimente neprevăzute în economia globală și locală. Mai exact, bugetul se bazează pe o creștere economică de 2,5% – mai mare decât cea de anul trecut – și o inflație anuală de 4,4%, mai moderată față de anul precedent. Astfel, guvernul a proiectat o creștere a veniturilor de 2,3% din PIB, respectiv o majorare a cheltuielilor cu doar 0,7% din PIB, rezultând un deficit bugetar de 7% la finalul anului 2025. Acest deficit bugetar țintit ar reprezenta a scădere semnificativă de la deficitul de peste 8,6% al anului 2024, semnalând în același timp angajamentul guvernului de a readuce bugetul statului pe o traiectorie sustenabilă pe termen lung”, explică Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.
În 2023, la fel ca și în anii precedenți, atât veniturile, cât și cheltuielile bugetare ale României (ca procentaj din PIB) s-au situat mult sub media Uniunii Europene, însă situația s-a schimbat complet în 2024. Dacă în 2023, cheltuielile bugetare ale României au fost cu 8,7% sub media UE, iar veniturile bugetare cu 11,8% sub media europeană, anul trecut, acest decalaj s-a accentuat și mai mult din cauza creșterii cheltuielilor guvernamentale din România, pe când veniturile au avut doar o creștere marginală. În consecință, România a încheiat 2024 cu un deficit bugetar de aproximativ 8,6% din PIB, semnificativ mai mare decât în anul precedent, când a fost de 6,6%.
Analiștii RoEM precizează însă că datele privind veniturile și cheltuielile luate în calcul pentru 2023 au fost conform metodologiei Eurostat, în timp ce pentru datele din 2024 și 2025 au folosit metodologia Ministerului Finanțelor, între cele două putând exista diferențe minore.
Prin atingerea țintei de deficit bugetar de 7% din PIB la finalul anului 2025, guvernul României prognozează o creștere semnificativă a veniturilor (de la 32,6% la 34,9% din PIB) și doar o creștere marginală a cheltuielilor statului (de la 41,2% la 41,9%).
„Veniturile bugetare ar urma să crească în principal pe fondul unei mai bune absorbții a fondurilor europene prin PNRR, respectiv al creșterii veniturilor fiscale, în principal, din taxe și impozite, fără însă a majora brusc cotele acestora. Pe de altă parte, principala pârghie planificată pentru a ține sub control creșterea cheltuielilor bugetare ca procentaj din PIB o reprezintă reducerea cheltuielilor statului pentru bunuri și servicii, respectiv investiții din resurse proprii. Salariile și pensiile sunt însă promise a fi menținute la nivelul anului 2024. Probabil cea mai importantă schimbare se referă la investițiile realizate cu ajutorul fondurilor UE care ar urma să crească semnificativ. Această creștere nu numai că ar putea compensa scăderea investițiilor realizate din resurse proprii ale guvernului, dar per total ar dinamiza în mod semnificativ investițiile realizate, mult peste nivelul anului trecut, oferind astfel un sprijin substanțial creșterii economice a țării”, explică Levente Szász.
Menționăm aici că există o serie de opinii care arată că datele pe care este construit bugetul sunt optimiste. Consiliul Fiscal, de pild[, consideră că ținta de 7% deficit în 2025 este foarte ambițioasă și cere măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri. În ceea ce privește absorbția banilor din PNRR, trebuie spus că România înregistrează întârzieri semnificative la acest capitol.
Veniturile statului, mult sub media UE
Analiștii RoEM evidențiază că un aspect important este faptul că veniturile statului român, respectiv nivelul taxelor și impozitelor colectate ca procentaj din PIB, s-au situat în ultimele două decenii cu mult sub media UE. Datele analizate de echipa RoEM arată că impozitele implicite pe consum (ponderea impozitelor și taxelor de consum, inclusiv TVA, din consumul total al unei economii naționale) au fost constant printre cele mai scăzute dintre statele membre ale UE. De asemenea, impozitele implicite pe veniturile salariale (ponderea impozitelor salariale reținute din totalul salariilor brute la nivelul economiei naționale) au fost permanent cu aproximativ 5 puncte procentuale sub media UE, acest decalaj fiind însă semnificativ redus la începutul acestui an, odată cu eliminarea facilităților fiscale ale angajaților din IT și din alte sectoare incluse în „ordonanța trenuleț”. Impozitele companiilor cu cele mai mari venituri s-au aflat, de asemenea, în ultimele două decenii, cu peste 5 puncte procentuale sub media UE.
Toate aceste date arată că există mult spațiu de îmbunătățire la partea de creștere, respectiv eficientizare a colectării veniturilor bugetare în România, spun cercetătorii RoEM. Pentru comparație, veniturile bugetare medii în țările UE au avut o pondere de aproximativ 45% din PIB, în ultimii 20 de ani, pe când același indicator în cazul României a oscilat în intervalul de 30-35%. Începând din 2016, doar Irlanda și Malta au avut venituri bugetare mai scăzute decât România, fiind vorba însă de două contexte economice particulare.
„Problema veniturilor scăzute ale statului nu este cauzată doar de impozitele relativ mai scăzute față de țările UE, ci și de nivelul scăzut al eficienței colectării acestor taxe și impozite. Îmbunătățirea ratei de colectare ar putea reprezenta o metodă eficientă pentru a reduce deficitul bugetar, așa cum am arătat și într-un studiu din 2023. Dar pentru reducerea semnificativă a echilibrului bugetar și pentru restabilirea echilibrului economico-financiar al țării, trebuie luate măsuri suplimentare de corecție și în anii următori, care vor ținti cel mai probabil atât creșterea veniturilor bugetare, cât și ținerea sub control a cheltuielilor. Mai mult, oferirea unor servicii publice de calitate pe termen lung (ceea care ar însemna implicit o creștere a cheltuielilor bugetare) este imposibilă fără o creștere a veniturilor bugetare, adică o reducere a decalajului veniturilor bugetare din PIB față de media UE”, explică Béla-Gergely Rácz, prodecan UBB FSEGA, membru al echipei RoEM.
Analiștii RoEM avertizează că există însă cel puțin două riscuri majore care pot reprezenta obstacole serioase în acest proces de consolidare bugetară. „Primul risc, cel intern, apare în cazul în care nu există un guvern stabil și o voință politică fermă pentru reducerea deficitului. În această situație, există un pericol real ca deficitul bugetar să depășească semnificativ nivelul țintit de 7% sau chiar pe cel din 2024, care ar putea submina și mai mult credibilitatea României în fața investitorilor și a agențiilor de rating, declanșând astfel o criză financiară care ar putea conduce chiar la o criză economică generală și la recesiune. Iar al doilea risc, cel extern, persistă chiar și în condițiile unei guvernări eficiente, deoarece economia poate fi afectată de șocuri externe semnificative. Pe de o parte, slăbiciunea economiei europene reprezintă o provocare – în decembrie, de exemplu, Germania a înregistrat din nou date negative privind producția industrială. Pe de altă parte, taxele vamale anunțate de președintele Trump, precum și cele așteptate a fi anunțate în viitor, ar putea afecta în special economiile mici și deschise, precum cea a României”, spune Béla-Gergely Rácz.
“În condițiile în care economia care încearcă să reducă cel mai mare deficit bugetar al UE se confruntă nu doar cu o instabilitate politică internă, ci și cu presiuni economice externe semnificative prin prisma riscurilor economice și geopolitice globale, este absolut esențială o guvernare economică responsabilă, fiind poate ultima ocazie reală a României de a restabili echilibrul economic și financiar“, concluzionează analiștii RoEM.
Există însă și unele rezerve față de cifrele din bugetul pe 2025, care este construit pe o creştere economică de 2,5%. Cercetătorii Romanian Economic Monitor au estimat o creștere economică mai modestă, de numai 1,5% pentru acest an.
“În 2025 economia României ar putea beneficia de o accelerare modestă a creșterii PIB-ului, dar consensul actual al pieței de creștere de 2,8% este la fel de optimist. Conform estimărilor noastre, limita inferioară a așteptărilor actuale ale analiștilor de +1,5% pare un scenariu mult mai realist. Prognoza noastră mai pesimistă are la baza ei atât factori externi, cât și interni”, arătau cercetătorii Romanian Economic Monitor în analiza din decembrie. Aceștia spun că își mențin, deocamdată, acestepreviziuni.
