Grindeanu nu respinge varianta unui parteneriat public privat pentru Autostrada Ploiești-Brașov, dar spune că este prea devreme pentru scenarii/Premierul Ciucă invocase varianta de finanțare care a eșuat deja de patru ori

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu nu respinge varianta finanțării și execuției autostrăzii Ploiești-Brașov prin sistemul de parteneriat public privat, dar spune că este prea devreme pentru astfel de scenarii, studiul de fezabilitate care va da costul aproximativ și soluțiile tehnice fiind departe de finalizare. Este prima reacție a ministrului de resort și vicepreședinte PSD după ce premierul Ciucă a invocat săptămâna trecută a cincea încercare a Statului de finanțare și execuție prin acest sistem. Aflat în Prahova, la deschiderea șantierului pentru primul lot al Autostrăzii A 7 Ploiești-Buzău, Grindeanu a subliniat că nu există nicio decizie oficială pentru finanțarea și implicit taxarea privată a șoselei de mare viteză mai ales după precedentele rateuri, iar un cost al proiectului poate fi calculat de-abia după finalizarea studiului de fezabilitate. Economedia a scris în exclusivitate despre costul relativ mare care a reieșit din prima analiză a Consitrans : peste 8 miliarde de euro, sumă care evident, nu poate fi acoperită nici măcar parțial prin POT.

,,Nu există o decizie de acest tip. Știu că s-a mai încercat în trecut de vreo trei-patru ori și n-a ieșit, dar pot să vă spun altceva. În acest moment ne aflăm în faza în care se lucrează la studiul de fezabilitate și la proiect, sigur că am avut nemulțumiri când am văzut durata care mi s-a părut foarte lungă dar e un contract atribuit, nu am ce să comentez. Suntem în acest stadiu. Când se termină studiul de fezabilitate se poate discuta despre diverse scenarii. Că venim cu finanțări pe fonduri europene pe viitorul exercițiu bugetar (POT 2021-2027) că se va încerca un proiect de tipul parteneriat public privat cred că e devreme, cred că în acest sens a fost declarația domnului prim ministru Ciucă. Deocamdată, să vedem unde ajungem cu studiul de fezabilitate”. a transmis Grindeanu.

Ce a declarat premierul Ciucă săptămâna trecută : 

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

”Finanțarea nu poate să beneficieze de fonduri europene. Soluția pe care am discutat-o este cea a unui parteneriatul public-privat și ea trebuie asumată. Am avut în analiză trei opțiuni: fiecare dintre ele vizând fie folosirea împrumutului de la BERD, Banca Europeană de Investiții sau, așa cum spuneam, parteneriat public-privat”, a declarat pe 18 august premierul Ciucă.

Eșecurile PPP pe autostrada Comarnic – Brașov din ultimele decenii:

• Tentativa guvernului Năstase în 2004

Premierul Adrian Năstase și ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, au avut prima încerare de parteneriat public – privat pentru Autostrada Ploiești – Brașov. Guvernul a selectat fără licitație trei firme pentru construirea tronsoanelor București – Ploiesti (Strabag din Austria), Comarnic – Predeal (Vinci din Franța) și Predeal – Brasov (Ashtrom-Roichman, Israel). Construcția ar fi trebuit să înceapă în 2005 și să se termine în 2009, urmând încă 25 de ani de operare a autostrăzii de către partenerul privat. Proiectul a fost abandonat după ce Adrian Năstase a pierdut alegerile prezidențiale iar PSD – guvernarea.

• Tentativa guvernului Boc în 2009

În mandatul de ministrul al lui adu Berceanu, consorțiul franco-elen Vinci-Aktor a fost selectat pentru construirea celor 58 km dintre Comarnic și Brașov, costul estimat ajungând la 1,5 miliarde de euro. Lucrările ar fi trebuit să înceapă în 2010 și să se termine în 2014. Taxa de utilizare estimată erra echivalentul a 1,75 euro per 100 km. În 2010 partenerul privat a denunțat contractul, motivul oficial fiind lipsa fondurilor. România era în plină criză economică și financiară.

• Tentativa guvernului Ponta 2012-2015

În 2012, Compania de Drumuri a publicat anunțul de concesiune, iar în 2013 patru mari asocieri din China, Europa si Romania s-au înscris: Asocierea Vinci (Franta)- Aktor (Grecia) – Strabag (Austria), UMB Spedition-Tehnostrade (Romania), Impregilo S.p.A – Salini (Italia) și firma chineza China Communications Construction Company Limited.

Premierul Victor Ponta și ministrul Dan Șova puneau pariuri publice legate de terminarea autostrăzii, iar Dan Șova promitea să se mute cu cortul pe șantier.

La final de 2013 a fost anunțat câștigătorul procedurii Vinci – Aktor – Strabag. Autostrada era prroiectată la 53 km și urma să coste 1,8 miliarde de euro, iar taxa de utilizare devenise 7 lei; statul român urma să plătească pe lângă costul autostrăzii și o taxă anuală de întreținere de 37 milioane euro.

Concesiunea a eșuat după ce partenerul privat nu a reușit să atragă finanțare. De asemenea, valoarea proiectului s-ar fi adăugat la deficitul bugetar, iar Ministerul Finanțelor a refuzat să emită o scrisoare de asumare financiară a proiectului

• Tentativa guvernului Dăncilă 2018-2019

Viorica Dăncilă a renunțat la soluția găsită de fostul premier Mihai Tudose și ministrul Marius Nica, care ajunseseră la o soluție pentru implicarea Băncii Mondiale, și a mutat proiectul la Comisia de Prognoză, de facto sub coordonarea lui Darius Vâlcov, unul dintre oamenii lui Liviu Dragnea.

Costul era estimat la 1,4 miliarde de euro, contractul urma să se întindă pe 44 de ani (primii 4 ani execuția lucrărilor). În 2019 Comisia de Prognoză a selectat câștigătorul asocierea chinezo-turcă CCCC – Makyol. În 2020, guvernul Ludovic Orban a renunțat la acest contract.

Datele oficiale CNAIR:

„Vineri, 12.02.2021, CNAIR a semnat cu SC CONSITRANS S.R.L.  contractul pentru  „Completare/Revizuire Studiu de Fezabilitate, elaborare Proiect Tehnic, pentru “Autostrada București – Brașov, tronson Ploiești – Brașov””.

Valoarea contractului este de 46.554.284,02 Lei fără TVA, obiectivul fiind finanțat din Fonduri Europene Nerambursabile.

Durata de realizare a serviciilor de proiectare este:

• 30 de luni pentru Revizuirea/Completarea Studiului de Fezabilitate;
• 6 luni pentru realizarea Proiectului pentru Autorizarea Executării Lucrărilor de Construire (PAC);
• 6 luni pentru Elaborarea Proiectului Tehnic de Execuție (PTE).”

Teoretic, Autostrada de pe Valea Prahovei va primi finanțare prin POT, dar, spre deosebire de POIM, unde contribuția UE este de 85%, prin POT România va suporta un procent mult mai mare din costul total. În acest sens, România și-ar dori ca prin POT să construiască Autostrada pe Valea Oltului (parțial), Autostrada Unirii (cu excepția capetelor prin PNRR) și Autostrada pe Valea Prahovei. Poate nu întâmplător, CNAIR are în proiectare pasaje pietonale și rutiere în stațiuni, iar la Ministerul Dezvoltării s-a scos la licitație alternativa pe Valea Doftanei.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu a prezentat date eronate privind durata de realizare a documentației tehnice, contract semnat în mandatul lui Cătălin Drulă (detalii aici).